Corina Crețu, comisarul european pentru dezvoltare regională, a pus piciorul în prag. A spus, cu alte cuvinte, că nu mai suportă să îi fie aruncată munca în derizoriu de către guvernul României. Izbucnirea doamnei Crețu este firească. Comisarul european a atenționat de mai multe ori autoritățile române față de situația absorbției fondurilor europene. Mai clar spus, Corina Crețu a prezentat tranșant stadiul proiectelor pe care România le-a depus la Bruxelles pentru atragerea de fonduri europene. De multe ori, prea tranșant pentru gustul unor responsabili politici din România. Aceste luări de poziție nu au fost nicidecum pe gustul miniștrilor din guvernele PSD- ALDE. Pentru că oficialii români țin cu tot dinadinsul să vorbească doar despre lucrurile așa-zis pozitive. Atât de pozitive încât ajung până la pragul minciunii.
Corina Crețu a mai atras atenția autorităților române asupra situației absorbției fondurilor europene. A vorbit despre spitalele regionale care pot fi finanțate cu bani europeni și nu printr-un bizar fond suveran de investiții, care urmează să fie creat de statul român. A explicat, apoi, că banii europeni se pot utiliza și la proiectul de infrastructură care ar trebui să facă legătura între București și Aeroportul Otopeni.
Toate strădaniile comisarului european au rămas fără ecou. Sau, cine știe, Corina Crețu poate că a avut parte chiar de reacții nervoase sau „insulte” de la unii membri ai Guvernului României. Nu știm clar acest lucru, dar după reacția recentă a doamnei Crețu este foarte posibil ca dialogul cu reprezentanții guvernului să nu se fi purtat în cei mai cordiali termeni posibili. De asemenea, este probabil ca folosirea numelui Corinei Crețu în ruptura care a avut loc între PSD și Gabriela Firea să fi iritat la maximum liderii PSD față de comisarul european, ceea ce a dus la înăsprirea dialogului. Ceea ce știm cu siguranță este că doamna Crețu, prin luările de poziție, prin insistența privind folosirea banilor europeni, îi încurcă și îi irită teribil pe unii lideri politici de la București.
Trebuie să ținem cont de faptul că doamna Crețu este comisar european, adică al tuturor statelor Uniunii. Corina Crețu este româncă, dar nu este comisarul țării noastre, ci al Europei. Chiar dacă a fost propulsată în Comisia Europeană de România și mai exact de PSD. Corina Crețu se ocupă de dezvoltarea regională a tuturor statelor europene, în această calitate poate să atragă atenția oricărui stat membru cu privire la absorbția fondurilor, iar faptul că o face cu România nu ar trebui să fie decât un impuls pentru a atrage cât mai mulți bani europeni. Numai că șefii PSD și unii miniștri nu vor să audă criticile directe pe care le aduce comisarul Crețu și, mai ales, nu vor să vadă realitățile dureroase referitoare la proiectele depuse de România și finanțarea lor. Adevărul supără autoritățile de la București.
Dincolo de disputele politice, trebuie să privim lucrurile de substanță despre care vorbește oficialul european. Acestea sunt legate de faptul că, pe de o parte, România nu are proiecte trimise la Bruxelles care să vizeze construcția de infrastructură, iar, pe de altă parte, intervențiile Corinei Crețu aruncă în aer un întreg eșafodaj pe care alianța politică l-a construit pentru finanțarea marilor proiecte. Astfel, se prevede folosirea parteneriatului public-privat, chiar dacă fondurile europene sunt mult mai eficiente, măcar dacă ținem cont de faptul că sunt obținute aproape gratis. Corina Crețu spune clar că dacă pentru construcția unei autostrăzi se alege parteneriatul public-privat, proiectul iese din prioritățile Comisiei Europene și astfel este practic exclus de la finanțare. Suntem, așadar, în fața unei opțiuni: să alegem între parteneriatul public-privat și banii europeni. Cu amândouă nu se poate și este firesc să fie așa.
Semnalul de alarmă tras de Corina Crețu este avertismentul cât se poate de real referitor la lipsa proiectelor românești adresate Comisiei Europene. Aici este durerea: că aparatul administrativ nu poate sau nu vrea să scrie proiecte corecte care să atragă bani europeni și care să ducă la construcția unor lucrări de infrastructură.
Restul este ranchiună dâmbovițeană. De ea a avut parte și Dacian Cioloș, împreună cu echipa sa guvernamentală, care atunci când s-au așezat în Executiv au devenit subiectele unei campanii agresive care îi făcea vinovați că s-au întors de la Comisia Europeană în România și care culmina cu ideea aberantă că miniștrii guvernului Cioloș sunt vânduți Uniunii Europene. Ca și cum Europa nu s-ar afla de aceeași parte a baricadei cu noi, românii.
Nu ar fi de mirare ca mâine-poimâine Corina Crețu să fie pusă la zidul infamiei, să se spună că este manevrată de „statul paralel” sau că face jocul perfid al Comisiei Europene. Se va putea spune orice despre Corina Crețu, în loc să fie ascultat adevărul rostit de comisarul european.
Jocurile de culise din PSD, orgoliul prostesc al liderilor de partid nici nu contează. Miza enervării doamnei Crețu este că a dat glas unei realități, și anume aceea că România nu are proiecte cu care să atragă bani europeni. Aceasta este esența și nu enervarea comisarului sau a liderilor de partid. Cearta liderilor politici este importantă doar în măsura în care scoate la iveală incompetența și dezinteresul administrației pentru problemele cetățenilor.