Un împrumut gigant pentru România: 27 de miliarde de euro

Sorin Dinu / C.Rudnițschi

Împrumutul contractat la sfârșitul lunii martie de România, de pe piețele internaționale, nu este decât ultima tranșă dintr-un program mult mai amplu. Un program prin care, în ultimii șapte ani, România s-a împrumutat doar de pe piețele internaționale cu 27 de miliarde de euro.

Suma este impresionantă, iar la aceasta se adaugă împrumuturile de pe piața locală, care ajung la aproape 32,8 miliarde de euro (147,49 miliarde lei, contravaloarea a aproape 31 de miliarde de euro, și 1,81 miliarde de euro). Prima scadență a programului de împrumut de 27 de miliarde de euro este anul acesta, în luna noiembrie, când statul român trebuie să ramburseze 1,5 miliarde de euro.

De la sfârșitul anului 2012 și până la începutul acestui an, datoria externă a României, la valoarea de piață, a crescut de la 24 de miliarde de euro, la 34,2 miliarde de euro. Creșterea produsului intern brut a făcut ca procentul datoriei publice în PIB să rămână la un nivel relativ scăzut, de aproximativ 40%.

În perioada 2013-2018, în care s-a derulat programul de împrumut de pe piețele externe, totalul deficitului bugetar a fost de aproximativ 23,5 miliarde de euro. Ceea ce înseamnă că, practic, împrumuturile de pe piețele externe au fost utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar, pentru crearea buffer-ului care este cheltuit acum și pentru rostogolirea datoriei publice generată de criza din 2008, iar cei 3 miliarde de euro trași la sfârșitul lunii martie vor fi cheltuiți pentru finanțarea unei părți a deficitului bugetar de anul acesta.

Un record

Împrumutul pe piețele internaționale în valoare de trei miliarde de euro reprezintă o sumă-record, celelalte tranșe fiind de cel mult 1,5 miliarde de euro. De asemenea, și scadențele obligațiunilor au fost diferite în comparație cu împrumuturile anterioare, de 7, 15 și 30 de ani. Scadența la 30 de ani fiind pe cel mai lung termen din ultimii 30 de ani.

Deficitul bugetar în perioada 2013-2018

20132014 2015 2016 2017 2018
15,7 mld.lei 11,4 mld. lei 9,6 mld. lei 18,3 mld.lei 24,2 mld.lei 27,3 mld.lei

3,56 mld. euro

2,56 mld. euro

2,16 mld. euro

4,07 mld. euro

5,30 mld. euro

5,85 mld. euro

Dobânzile oferite au fost de 2,35% (la scadența de șapte ani), 3,85% (pentru scadența de 15 ani) și 4,65% (la o scadență de 30 de ani). Sunt dobânzi în ușoară creștere față de celelalte tranșe de împrumut, dar trebuie remarcat că de această dată termenele au fost diferite față de celelalte împrumuturi, când scadențele cele mai folosite au fost de 10 și de 20 de ani.

În esență, diversificarea surselor de finanțare, inclusiv de pe piețele externe, și prelungirea termenelor de rambursare sunt lucruri pozitive. România are și va avea nevoie de finanțare, iar cu cât piețele de pe care obține banii sunt mai diferite și scadențele sunt mai lungi, povara datoriei se suportă mai ușor.

Aranjorii împrumutului au fost Erste Bank și Societe Generale. Iar printre dealerii emisiunii se află J.P. Morgan, ING, Deutsche Bank sau Nomura.

Prospectul de emisiune atrage atenția investitorilor asupra riscurilor care planează asupra României. Atât interne, cât și externe. Astfel, economiile din regiune încetinesc, ceea ce este posibil să afecteze și creșterea economică a României. Există riscul unei încetiniri a cererii pentru exporturi a economiei autohtone, precum și de creștere a prețurilor la gazele naturale și petrol. De asemenea, balanța de cont curent, balanța de plăți sau rezervele internaționale pot fi cauze pentru o creștere economică mică sau chiar o recesiune.

Riscurile cresc costurile

Alte riscuri văzute de analiștii care au întocmit prospectul de emisiune sunt legate de declinul investițiilor străine directe, creșterea inflației, volatilitatea crescută a ratei de schimb valutar, variații puternice ale producției agricole și o reducere a furnizării de gaze din producția internă. Disputele politice și comerciale dintre România și partenerii comerciali și incertitudinile politice sunt riscuri particulare și suplimentare asupra cărora autorii prospectului au ținut să atragă atenția.

De asemenea, incertitudinile politice și economice pot avea efecte negative asupra economiei. La acest capitol este vorba despre întârzierea reformelor, dar și despre subcapitalizarea companiilor de stat și private, o populație îmbătrânită și un spor natural negativ, inegalitatea accentuată a dezvoltării regiunilor și o diferență semnificativă în materie de infrastructură.

Apoi, prin definiție, o economie emergentă precum cea a României are, inevitabil, mai multe riscuri decât una dezvoltată.

Desigur, analiza ajunge și la impredictibilitatea legislației financiare și bancare. Iar la acest capitol sunt menționate unele inițiative parlamentare plus celebra Ordonanță 114.

Infrastructura nu este dezvoltată, iar România are dificultăți majore în a finanța și a construi infrastructura. În același timp, există întârzieri semnificative în ceea ce privește reforma companiilor de stat.

Alte riscuri care planează asupra economiei autohtone sunt deficitul în creștere al balanței de plăți, inflația, rata de schimb, deficitul bugetar și riscul de a depăși 3% din PIB. De asemenea, corupția și spălarea de bani sunt menționate și ele la capitolul riscuri.

Împrumuturile de pe piețele internaționale și de pe cea internă sunt utilizate intens de statul român. Marea problemă este că banii sunt folosiți, în principal, pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru rostogolirea datoriilor. Astfel, ultimul împrumut acoperă o parte din serviciul datoriei pe luna aprilie 2019, de 3,2 miliarde de euro (1,4 miliarde euro datorie externă și 8,8 miliarde lei – aproximativ 1,8 miliarde de euro – datorie internă). De aceea, împrumuturile sunt  total neproductive. Adică, sunt utilizate pentru plata cheltuielilor curente, inclusiv salarii și pensii, fără a fi dezvoltată și modernizată economia.

Comentarii