Un nou centru de putere și decizie, Comisia de Prognoză

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) este, în ultimii ani, într-o puternică expansiune. Instituția este, practic, un „guvern paralel”, pentru că a strâns o mulțime de obiective de mare importanță pentru economie.

Să reamintim că, în urmă cu câțiva ani, Comisia se ocupa exclusiv cu elaborarea prognozelor, o sarcină făcută mai mult sau mai puțin bine. A devenit deja tradiție ca prognozele Comisiei Naționale să fie foarte optimiste, atât cât să permită guvernelor să construiască bugete generoase.

Adăugarea în titulatura instituției a sintagmei „strategie” a dat „aripi” comisiei. Mai întâi, i-a fost alocată sarcina de a gestiona parteneriatele public-private din domeniul construcției de infrastructură. Astfel, Comisia de Stategie și Prognoză a realizat, anul trecut, un studiu de fundamentare privind construcția autostrăzii Ploiești-Brașov. Specialiștii afirmă că studiul a fost destul de modest scris, cu multe lacune.

Decizia de a cere CNSP să realizeze studii de fezabilitate pentru proiecte de infrastructură a fost ciudată, dacă avem în vedere că mai există două instituții care se ocupă de același lucru, Ministerul Transporturilor și o companie națională.

Trei instituții publice care se calcă pe picioare să facă proiecte în infrastructură

Desigur, nu se poate spune că instituțiile de profil au fost foarte eficiente până acum, cea mai bună dovadă în acest sens fiind ritmul de dezvoltare a infrastructurii. Dar triplarea atribuțiilor de către trei instituții nu este nicidecum o soluție. Dacă se preferă ca proiectele de infrastructură să fie preluate de Comisia de Prognoză, atunci ar trebui ca departamentele specializate din celelalte instituții să fie desființate. Altfel, vom avea trei instituții publice, cu trei seturi de angajați care fac același lucru (proiecte de infrastructură) fără rezultate vizibile.

Între două studii de fezabilitate, Comisia a realizat și câteva analize de susținere a măsurilor guvernamentale, precum cea de creștere în avans a salariului minim pe economie.

O a doua atribuție majoră preluată de către Comisia de Strategie și Prognoză este administrarea fondului de dezvoltare și investiții locale, înființat prin Ordonanța 114/2018.

Teoretic, finanțarea noului fond va ajunge la 10 miliarde de euro și va proveni din contul curent al Trezoreriei, adică din rezerva financiară. În proiectul de buget al acestui an, este alocată suma de 5 miliarde de lei, pe care Comisia condusă de Ion Ghizdeanu o va gestiona. Cum? Administrațiile locale va trebui să arate că au autorizație de construcție pentru obiectivul pe care doresc să îl realizeze, că au cel mult două proiecte finanțate de Fond și suma solicitată să nu fie mai mare decât diferența dintre valoarea proiectului și excedentul bugetului local.

Comisia de Prognoză, mai tare decât Ministerul Dezvoltării Regionale

Cert este că prin gestionarea fondului de investiții locale, Comisia de Prognoză devine un important centru de putere politică, mai important chiar decât Ministerul Dezvoltării Regionale. Cum ar putea fi altfel, dacă instituția va acorda finanțări de peste un miliard de euro doar pe baza unor criterii extrem de simple. Să ai un miliard de euro de cheltuit într-un an te face dintr-odată extrem de interesant pentru primarii din țară, indiferent de culoarea politică.

Dar comisia nu s-a oprit la infrastructură și la finanțarea investițiilor locale. Anul acesta, a urmat încheierea unui acord între CNSP și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Este un protocol „revoluționar”, dacă ne gândim că rolul Comisiei este de a transmite către fisc studii sectoriale și analize de risc ale companiilor, precum și, lunar, o listă cu firmele care va trebui controlate. În mod normal, ANAF ar trebui să realizeze astfel de analize de risc pe plan intern, cu profesioniști ai fiscului, și nu printr-o structură externalizată, cum este Comisia de Prognoză.

Fiscul va fi coordonat și controlat de CNSP

În felul acesta, Comisia va dicta fiscului care sunt companiile care trebuie controlate. Mai mult, ANAF va avea obligația de a raporta Comisiei rezultatele inspecției fiscale și, dacă este cazul, motivele pentru care actul de control nu s-a efectuat. Practic, fiscul este golit de conținutul funcției de analiză, rămânându-i doar actul de control. „Creierul” și comenzile se mută la Comisia de Strategie și Prognoză.

Un mare semn de întrebare este în ce măsură Comisia are specialiști suficienți și bine pregătiți în domenii extrem de diverse. Pentru că este nevoie și de consultanți foarte buni, care să poată realiza studii de fezabilitate din domeniul infrastructurii, de profesioniști care să analizeze cererile de finanțare ale primăriilor, dar și de analiști care să poată realiza o analiză de risc fiscal al unui sector economic sau a unei companii.

Deocamdată, nu sunt semne că ar exista astfel de angajați la CNSP. Este adevărat că anul trecut a crescut numărul de salariați cu 100 de persoane, dar este foarte greu de spus dacă noii angajați au competențele necesare pentru domenii atât de diverse și de complicate.

Cert este că există o instituție care a concentrat decizia în trei domenii esențiale ale economiei românești: dezvoltarea infrastructurii, controlul fiscal și finanțarea administrațiilor locale. Cine conduce Comisia conduce, direct sau indirect, România. Dl Ion Ghizdeanu, președintele CNSP, rămas în funcție de foarte mulți ani, s-a trezit cu foarte multă putere. Întrebarea este: îl ajută cineva să ia decizii atât de importante pentru țară?

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele