Un premiu și un pic de tristețe

48
5 minute de lectură

Președintele Klaus Iohannis a primit miercuri Premiul European „Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020, acordat de către Prințul Nikolaus von Liechtenstein, președintele Societății Europene Coudenhove-Kalergi, cu un laudatio rostit de fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk.

Premiul European „Coudenhove-Kalergi” se acordă, la fiecare doi ani, unor personalități care și-au adus contribuția la proiectul unei Europe unite și pașnice și este decernat de către societatea omonimă înființată în 1978, în memoria „marelui vizionar european” Richard von Coudenhove-Kalergi.

Printre laureații Premiului European Coudenhove-Kalergi se regăsesc personalități europene și internaționale care au marcat istoria continentului în ultima jumătate de secol, precum: Jean-Claude Juncker, președinte al Comisiei Europene (2014); Herman Van Rompuy, președinte al Consiliului European (2012); Angela Merkel, cancelar al Germaniei (2010); Vaira Vike-Freiberga, președintele Letoniei (2006); violonistul Yehudi Menuhin (1999), Emil Constantinescu, președintele României (1998); Lennart Meri, președintele Estoniei (1996); Ronald Reagan, președintele SUA (1992); Helmut Kohl, cancelar al Germaniei (1990); Juan Carlos I, Regele Spaniei (1986); Sandro Pertini, președintele Italiei (1984); Konstantinos Tsatsos, președintele Greciei (1980); Raymond Barre, prim-ministrul Franței (1978). În 2018, premiul a fost acordat postum celor peste 100 de eroi ai mișcării Euromaidan.

Președintele României a fost distins pentru „meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că „acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”. 

Întâmplător – sau poate că nu tocmai – ceremonia a avut loc la puțin timp după un eveniment bizar petrecut în capitala României: vandalizarea rotondei Părinților Fondatori ai Uniunii Europene din Parcul Regele Mihai (Herăstrău). Pe chipurile lui Robert Schuman, Konrad Adenauer, Altiero Spinelli și ale celorlalte personalități care au pus bazele proiectului european au fost vopsite diferite însemne precum steaua lui David sau inițialele LBGT.

Poate părea un simplu gest al unor teribiliști, încurajați de prea mult alcool sau de alte substanțe. Lucrurile capătă însă o altă semnificație atunci când pe rotondă se poate citi: „UE este Planul Kalergi”.

Ca să înțelegem mai bine, să ne întoarcem un pic la biografia acestui personaj.

Richard von Coudenhove-Kalergi (1894-1972) a fost un publicist, gânditor politic și militant federalist european, de origine austriacă. Ca un amănunt interesant, s-a născut în Imperiul Japonez, ca fiu al unui diplomat austriac.

Pe durata întregii sale vieți, a luptat pentru ideea europeană, iar în perioada interbelică s-a găsit în mijlocul inițiativelor privind crearea unei Europe unite. În viziunea sa, născută din tumultul Marelui Război, Europa nu avea cum să supraviețuiască și să evite conflictele majore decât îmbinând particularitățile și interesele tuturor popoarelor de pe continent.

În 1923, el a propus în cartea sa „Pan-Europa” un prim proiect de confederalizare. Și în același an, a creat Uniunea Pan-Europeană – prima organizație neguvernamentală euro-federalistă de pe continent.

Un alt element interesant: „Oda Bucuriei” a lui Ludwig van Beethoven a devenit imnul Europei unite chiar în urma propunerii contelui Kalergi. El a devenit, în 1950, primul laureat al Premiului Carol cel Mare, tocmai pentru contribuția sa la promovarea ideii europene. Un premiu care, în acest an, îi revine, de asemenea, președintelui României, Klaus Iohannis.

Contele Kalergi a devenit însă subiect al teoriilor conspirației vehiculate de extrema dreaptă. Aceasta îi atribuie un plan prin care s-ar încerca distrugerea rasei albe europene prin intermediul imigrației. În final, ar urma să se ajungă la o populație lipsită de identitate, condusă de o elită evreiască. Teoria este pe larg dezvoltată pe diferite pagini ultranaționaliste și antieuropene de extremă dreaptă.

Așa văzând lucrurile, actul de vandalism din Parcul Regele Mihai nu mai pare doar opera unor teribiliști care n-au știut ce fac. Greu de spus dacă autorii știau, la momentul vandalizării, că președintele român urma să primească Premiul Kalergi – mai degrabă, nu.

Însă mesajul lor către societatea românească și către România europeană este limpede.

Trist este că autoritățile n-au dat niciun semn că s-ar fi sesizat și că încearcă să le dea de urmă făptașilor, deși există legi care pedepsesc astfel de fapte.

La fel de trist este că Primăria n-a mișcat un deget pentru a șterge urmele sau măcar a le acoperi în vederea unei intervenții mai substanțiale.

Zile întregi, vizitatorii celui mai mare parc din capitala României au putut vedea chipurile mâzgălite ale Părinților Fondatori ai Uniunii Europene. Dacă nu cumva le mai pot vedea și azi. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele