Evoluția economiei românești a contat mai puțin în ecuația creșterii salariilor decât calculele politice. Observăm deci o creștere cu 14,4% a salariului mediu net în mai, care a avut forța de a stimula inflația, prin susținerea cererii, spun analiștii. Piața muncii rămâne tensionată, cu oferte de locuri de muncă neocupate de profesioniști. Însă cea mai interesantă ofertă este cea din spațiul public. „Nu-i de mirare, deoarece dacă un tânăr vede că un șofer al unui primar câștigă mai mult decât ar primi lucrând într-o fabrică sau într-un atelier privat, atunci alegerea este clară”, avertizează Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Mai mult, majorarea salariilor a limitat spațiul de creare a unor noi locuri de muncă în mediu privat, deoarece, pentru a ține pas cu măririle de venituri acordate bugetarilor, afacerile au făcut față unor costuri mai mari, spun analiștii.

Într-adevăr salariile în mediu public au crescut într-un ritm mai mult decât dublu în mai față de aceeași lună a anului trecut. Statistica oficială a afișat o creștere cu 24,4% a salariului mediu în spațiul public în mai comparativ cu aceeași lună din 2017, în timp ce în sectorul privat creșterile salariului mediu au fost de 11,7% în același interval.

Potrivit Institutului de Statistică, „în anul 2017, populația ocupată cuprindea 8,671 milioane de persoane; dintre acestea, persoanele în vârstă de muncă (15-64 ani) reprezentau 96,5%”.

Însă aceeași statistică arată că rata de ocupare a populației în vârstă de muncă, indicator care descrie proporția în care aceste persoane au un loc de muncă, a fost de 63,9%. Interesant, în România bărbații care au locuri de muncă sunt mai numeroși decât femeile. Astfel, 71,8% din populația masculină activă are un loc de muncă, în timp ce doar 55,8% dintre femei au un loc de muncă. Locuitorii din mediul rural sunt aproape tot atât de implicați în activități lucrative ca cei din orașe (64,8% în mediul urban față de 62,7% în mediul rural).

Aparent, piața muncii este foarte activă și a absorbit o mare parte din oferta de muncă, reducând șomajul la un nivel minim istoric, pentru care am putea fi invidiați de întreaga Uniune Europeană. Însă, analizată în profunzime, piața muncii dezvăluie dezechilibre majore, cum ar fi participarea joasă a populației active, remarcă economistul-șef al ING Bank, Ciprian Dascălu.

„Fără o reformă pentru a îmbunătăți activitatea forței de muncă, redusă acum la 66,3% din totalul populației active, una dintre cele mai scăzute din Europa, va persista o presiune de creștere a salariilor și aceasta ar putea limita creșterea economiei. O piață de muncă tensionată este un factor de risc major pentru perspectiva inflației”, a adăugat Dascălu.

Însă un adevărat semnal de alarmă îl trage execuția bugetului de stat, care suportă cu deficite din ce în ce mai mari cheltuielile sporite cu salariile.

Analiștii economici de la Unicredit trag și ei un semnal de alarmă, considerând că, în perspectiva anilor electorali încărcați din perioada următoare, creșterea de salarii și de pensii „va limita fondurile disponibile pentru alte tipuri de cheltuieli fiscale”.

„Cheltuielile de personal vor crește cu aproximativ 1,3% din PIB în 2018 față de 2017. Mai mult, guvernul ia în calcul implementarea în 2019-2020 a tuturor majorărilor salariale planificate până în anul 2022”, arată Unicredit.