Urmează rectificarea politică a binomului PSD-ALDE

131
5 minute de lectură

În noiembrie 2018, guvernul arunca pe piață un proiect de rectificare bugetară care prevedea tăieri de fonduri de la Educație. La butoane, și atunci, ca și acum, același ministru de finanțe, Eugen Teodorovici, și același prim-ministru, Viorica Dăncilă. La doar câteva luni distanță, istoria se repetă, de data aceasta pasul făcut de Executivul PSD-ALDE uimind prin anvergura tăierii și cinismul cu care reducerile sunt operate, având în vedere capitolul de la care sunt luați banii: programul „Merg la școală“. Un miliard de lei zboară, așadar, dintr-o semnătură de ministru și premier, iar asta într-o țară în care sute de mii de copii și adolescenți nu frecventează nicio formă de învățământ. Și, nu-i așa?, într-o țară în care elevii de la sate merg la oraș cu „rechinul“, căci transportul în comun e ceva mai rar ca aurul.

Din nefericire, după mediatizarea cazului Alexandra, opinia publică a obținut o reprezentare groaznică a ceea ce poate să însemne, la un moment dat, precaritatea acestui tip de infrastructură. Lejeritatea cu care Guvernul Dăncilă a tăiat din fondurile destinate Educației, într-un moment în care ecourile grozăviilor de la Caracal încă nu s-au stins, trădează două crize majore prin care trece guvernarea PSD-ALDE: criza lichidităților și cea morală. Pe prima, încearcă din răsputeri să o acopere, inclusiv amenințând parlamentarii din opoziție cu instanța, în caz că nu se potolesc cu deconspirarea realităților din spatele cifrelor. Pe a doua însă, puterea politică, de la premier, la parlamentar, nu face niciun efort să o ascundă de ochii lumii, cel mai probabil pentru că ține de ADN-ul moștenit de la strămoșul PCR; ca atare, e mai degrabă un reflex neconștientizat.

Acesta fiind tabloul, tăierea banilor de la Educație dobândește o relevanță crescută mai degrabă din perspectiva deficitului de lichiditate pe care îl pune în lumină, decât a celui moral. Dat fiind faptul că se află în an electoral și, pe deasupra, în postura de candidat la apropiatele alegeri prezidențiale, este cert că Viorica Dăncilă ar fi preferat să evite diminuarea fondurilor alocate unui program precum „Merg la școală“. Nu în ultimul rând, este la fel de sigur că ar fi avut toată deschiderea spre o rectificare care să evite lezarea zonelor considerate sensibile de către ALDE, partid care, în ultimele zile, s-a chinuit să anunțe, pe toate vocile, că se dezice de calculele făcute de PSD. Faptul că Dăncilă nu a făcut-o este indicatorul cel mai fidel al dezastrului care domnește prin cuferele guvernării. Din acest punct de vedere, proaspăta rectificare bugetară poate fi considerată începutul unui film prost pentru guvernarea PSD-ALDE, care pică în cel mai nepotrivit moment, adică la doar trei luni de o nouă rundă de alegeri. Actul guvernării se dovedește unul tot mai dificil pentru binomul PSD-ALDE și nu e exclus ca numeroase voci din ambele partide să se lase ispitite de ideea unei retrageri tactice din această ipostază. Însă oricât de tentant ar fi un asemenea gând, le este limpede și social-democraților, și lui Călin Popescu Tăriceanu că pasul în speță s-ar dovedi mortal. Nu doar că e dificil, în contextul actual, să găsești clienți dispuși să te salveze din acest calvar asumându-și-l ei, altfel decât pornind de la premisa unor alegeri anticipate. Dar un PSD ieșit de la guvernare ar plonja direct într-o formă de război civil, iar șansele partidului de a se regrupa pentru locale și parlamentare s-ar diminua grav din cauza luptelor pentru putere care s-ar deschide în secunda doi. În plus, toată rațiunea de a fi, ca om politic, a Vioricăi Dăncilă s-ar pulveriza instantaneu.

În afara accesului accidental la butoanele guvernării, absolut nimic nu o mai recomandă pe Dăncilă să joace un rol relevant în partid. Ca atare, și ea, și partidul trebuie să continue la Palatul Victoria, deși nici ea, nici partidul nu mai știu cum să o facă. Iar cât privește situația ALDE, aceasta nu e deloc mai fericită. Un partid-fantomă care parazitează un partid-prădător, ALDE s-a trezit în prag de alegeri redus la cel mai accentuat grad de irelevanță din istoria existenței sale. După 26 mai, liderul a pierdut toate șansele imaginabile de a conta în bătălia pentru Cotroceni și în bătăliile din interiorul coaliției. Concomitent, Călin Popescu Tăriceanu a rămas fără ași în mânecă și în negocierile cu actori mai mici și apropiați de calibrul său, precum Pro România, de exemplu. Mai mult, formațiunea lui Victor Ponta are, în raport cu ALDE, avantajul de a nu purta pe umeri corvoada prezenței într-o guvernare falimentară. Urmează o toamnă încinsă pentru PSD și ALDE, două formațiuni care se văd condamnate să monetizeze politic puținul care le-a mai rămas de făcut în plan economic și pe care rectificarea bugetară l-a pus magistral în lumină. 

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele