Peste 11.000 de deținuți, din care mulți au comis infracțiuni cu violență, crime, tâlhării, violuri, au fost eliberați deja prin legea recursului compensatoriu promovată de ministrul Justiției Tudorel Toader și susținută și adoptată de majoritatea PSD-ALDE cu sprijnul UDMR.
Uniunea Salvați România a cerut abrogarea legii care prevede, printre altele, că persoanele cu pedepse privative de libertate, deținute în condiții improprii, au dreptul la o reducere a pedepsei cu șase zile pentru fiecare 30 executate, indiferent de infracțiunile pentru care au fost condamnate.
Stelian Ion: Lege criminală dar constituțională
”Umblă Moartea liberă pe străzi, eliberată de Dragnea și Nicolicea, iar noi stăm cu mâinile-n sân! Am redactat deja Legea pentru abrogarea monstruosului “recurs compensatoriu”. Astăzi îi dăm forma finală și o depunem la Parlament. Sper să găsim pe cineva pe la secretariat”, a scris deputatul USR Stelian Ion pe pagina sa de Facebook, făcând referire la avatarurile prin care trece Opoziția pentru depunerea unui proiect la parlamentul controlat de majoritatea PSD-ALDE.
Deputatul a venit și cu lămuriri privind paternitatea documentului, după ce PSD a lansat prin liderii săi diversiunea că fostul cabinet tehnocrat Dacian Cioloș, prin fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, este de fapt autor moral la legii.
”Ca să fie clar: propunerea a venit de la guvern cu un filtru judiciar, era o formă a liberării condiționate, dar a fost măcelărită de Nicolicea în Camera Deputaților. Ne-am opus, am încercat să o îmblânzim cu amendamente, am atacat-o la CCR, dar degeaba. A ieșit o lege criminală, dar “constituțională”. Dacă vrem să nu mai moară oameni nevinovați, trebuie să o abrogăm în regim de urgență!”, spune deputatul USR, membri în Comisia Juridică a Camerei Deputaților.
”Da, în cazul ăsta ar trebui dată o OUG de abrogare pentru că este ditamai urgența: mor oameni, sunt violate femei, sunt tâlhăriți românii pe stradă de infractori eliberați înainte de termen, fără discernământ”, este de părere deputatul.
El a amintit și rolul avut de parlamentarii UDMR în lansarea inițiativei: ”Trebuie făcută o precizare: dacă era după UDMR, în loc de 6 zile, infractorii primeau un “cadou” de 9 zile reduse la fiecare 30 executate!”
”Cetățeni români de etnie maghiară, de asta i-ați votat pe indivizii ăștia? Să-i scoată pe criminali să ne omoare pe străzi?!”, s-a întrebat retoric Stelian Ion.
Protest cu vopsea roșie și cuțite pe treptele Ministerului Justiției
Inițiativa USR are loc la câteva zile după ce un bărbat eliberat înainte de termen în baza recursului compensatoriu, care fusese condamnat pentru crimă, a recidivat ucigând cu 11 lovituri de cuțit un tânăr, la Mediaș, într-o încăierare.
Întrebat de jurnaliști cu privire la responsabilitatea care îi este atribuită cu privire la consecințele aplicării legii promovate de el, ministrul Tudorel Toader a dat vina pe predecesoarea sa Raluca Prună și pe guvernul tehnocrat despre care a spus că a inițiat legea.
El a amintit că CSM a avizat proiectul său și că legea a intrat în vigoare al scurt timp după ce a devenit ministru.
”Proiectul de lege a fost iniţiat sub guvernarea anterioară. CSM a considerat faptul că pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiţionată. Parlamentul şi-a însuşit propunerea venită de la CSM, iar cele trei zile au fost înlocuite cu şase zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare. Legea a fost adoptată la data de 14 iulie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 18 iulie 2018 şi a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2017. Studiul de impact se face în procedura de legiferare şi nu în faza de aplicare a legii!”, a spus Tudorel Toader.
În consecința declarațiilor sale, pe treptele Ministerului de Justiție a fost organizat un protest ad-hoc cu vopsea roșie și cuțite, doi bărbați stropind treptele de la intrarea în minister cu vopsea roșie care sugerează sângele din crima de la Mediaș și împrăștiind cuțite pe treptele de la intrarea în minister.
Cei doi protestatari au fost ridicați de polițiști.
Inițiativa ministrului Prună, impusă de CEDO, nu se regăsește în forma finală a legii
Fostul ministru tehnocrat Raluca Prună a inițiat un proiect de lege care prevedea ca deținuților să li se scadă trei zile pe lună la pedeapsă dacă au stat într-un spațiu mai mic de trei metri pătrați de persoană. Proiectul a fost inițiat după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că norma de spațiu aplicabilă pentru fiecare deținut este de trei metri pătrați de suprafață la sol pentru fiecare deținut în celulă colectivă.
Mandatul cabinetului tehnocrat s-a încheiat, însă, înainte ca proiectul să fie trimis la parlament.
Proiectul a fost preluat de cabinetul Grindeanu, primul guvern al PSD după câștigarea alegerilor din decembrie 2016, care a trimis actul normativ la parlament exact în forma elaborată de Raluca Prună. Numai că acolo actul normativ a suferit modificări substanțiale sub coordonarea senatorului Șerban Nicolae, primul care a și lansat diversiunea despre responsabilitatea cabinetului tehnocrat în lansarea inițiativei.
La comisia Juridică a Camerei Deputaților au fost adoptate primele modificări și a fost redefinit spațiul corespunzător din celulă și termenii eliberării.
Proiectul a fost impus de majoritate plenului parlamentului cu nerespectarea termenului de trei zile, cât are nevoie un proiect de la ieșirea din comisie pentru a fi votat în plen.
Forma finală a legii a fost retușată substanțial de Eugen Nicolicea, deputat social-democrat, care în tot acest timp a susținut că paternitatea proiectului aparține Ralucăi Prună, fostul ministru tehnocrat.
Majoritatea PSD-ALDE-UDMR au adoptat mai multe amendamente, cu maximă clemență pentru infractori, relaxând filtrul de triere a acestora pentru eliberarea condiționată. De asemenea, au fost redefiniți termenii ”condiții necorespunzătoare”, astfel încât aproape toate penitenciarele au intrat în vizorul legii ca având condiții improprii pentru deținere: de la temperatura în cameră la calitatea gresiei.
Se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situațiile următoare:
a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză.
b) lipsa accesului la activități în aer liber;
c) lipsa accesului la lumina naturala sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum i a cerințelor de igienă.
f) existenta infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.
Deputatul UDMR, Marton Arpad, a venit cu câteva amendamente suplimentare, tot în favoarea infractorilor, care au relaxat și mai mult condițiile de eliberare, mărind astfel marja celor care urmau să fie eliberați.
Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în forma propusă de Comisia Juridică, pe 9 mai 2017. Printre cei care au votat actul normativ alături de PSD-ALDE-UDMR se numără și 11 deputați de la minoritățile naționale, dar și liberalul Ioan Cupșa.
Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională de PNL și USR, dar sesizarea a fost respinsă.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind recursul compensatoriu pe 14 iulie 2017, fără a solicita reexaminarea actului normativ și fără să-l atace la Curtea Constituțională.
În urma aplicării legii au fost deja eliberate din pușcării 11.000 de persoane, din care 700 s-au întors deja după gratii pentru crime, violuri și infracțiuni cu violență asupra persoanei.