„Veste galbene” radicalizate, reforme sub semnul întrebării

„Episodul 8” al „Vestelor galbene” a marcat un succes al protestatarilor. Însă și violențele au escaladat – de la un protest îndreptat împotriva creșterii taxelor pe combustibil, acesta s-a extins până la o acțiune generalizată împotriva guvernului.

138
5 minute de lectură

În Franța, zilele de vacanță le-au priit protestatarilor. În această perioadă, dezbaterile intense de pe rețelele sociale și apelurile la mobilizare și-au făcut efectul în prima sâmbătă din noul an. Potrivit estimărilor autorităților, s-au aflat în stradă circa 50.000 de francezi. Ar fi echivalentul a „puţin mai mult de o persoană pe comună”, conform evaluării ministrului de interne, Christophe Castaner, la postul tv francez LCI.

El a sugerat astfel că mișcarea nu ar fi reprezentativă pentru Franța. Cu toate acestea, „Vestele galbene” par să se bucure în continuare de simpatia majorității francezilor – cu alte cuvinte, deși nu participă efectiv la proteste, mulți francezi se simt reprezentați de cei care au ales să iasă în stradă.

Un sondaj de opinie dat publicității în Franța la începutul anului arăta că 55% dintre cei chestionați consideră că protestele sunt întemeiate și că ar trebui să continue. Este adevărat, nivelul este în scădere cu 11 puncte procentuale în comparație cu situația înregistradă la izbucnirea protestului, dar chiar și așa, mișcarea se bucură de o bună susținere publică.

Manifestanți tot mai nervoși

Protestele au fost marcate de incidente, mai ales spre finalul zilei, când, conform obiceiului, pe lângă manifestanți în general pașnici își fac apariția anarhiștii, al căror scop declarat este să se încaiere cu forțele de ordine și să provoace cât mai multe distrugeri posibil.

Așa a fost și în „Episodul 8”, când manifestanții au aruncat cu diverse obiecte spre forţele de ordine, iar acestea au ripostat cu gaze lacrimogene. Maşini şi scutere au fost răsturnate şi incendiate pe bulevardul Saint-Germain din inima capitalei franceze.

O vie dezbatere pe rețelele sociale a constituit-o episodul în care o persoană cu alură sportivă, îmbrăcată în negru, fără vestă, s-a desprins din mulțime și a început să agreseze un jandarm, aplicându-i lovituri profesioniste și punându-l în inferioritate, cu tot echipamentul său.

Presa franceză a dezvăluit că agresorul era un boxer profesionist, fost campion al Franţei, în anii 2000, Christophe Dettinger, poreclit „țiganul din Massy”, în vârstă de 37 de ani.

Intervenția fostului campion de box a fost viu dezbătută, unii internauți condamnând gestul, alții văzându-l pe Dettinger ca pe un erou.

De altfel, mișcarea pare să devină tot mai radicală, dovadă stând și forțarea de către un grup turbulent a intrării în sediul purtătorului de cuvânt al guvernului francez. Benjamin Griveaux şi echipa sa au fost evacuaţi de urgenţă, pe o ieșire secundară. „Nu eu am fost atacat, nu eu am fost pus în pericol, ci Republica și sistemul democratic”, a spus purtătorul de cuvânt în fața camerelor televiziunilor franceze.

Presa și simbolurile urbane, ținte ale nemulțumirilor

Peste o mie de oameni au manifestat pentru scurt timp, sâmbătă, în faţa sediului Agenției France Presse, la Paris, scandând în special sloganuri împotriva mass-media, făcând gesturi obscene sau ridicând pumnii, în timp ce îi insultau pe jurnalişti. O mare parte a „Vestelor galbene” consideră că mediile de informare tradiționale sunt de partea guvernului.

BIARRITZ, FRANCE – DECEMBER 18

Ținte ale nemulțumirilor sunt și unele dintre simbolurile vieții urbane, cum ar fi vehiculele partajate – mașini sau scutere electrice care pot fi preluate de la diverse stații de pe marile bulevarde pariziene, pe baza unui abonament.

După cum relata un reporter Le Monde, manifestanții motivau incendierea acestor vehicule prin faptul că „aparțin statului”. În realitate, notează reporterul, vehiculele aparțin unor operatori privați. Dar, conștient sau nu, ei nu făceau decât să atace unele dintre simbolurile vieții din marile orașe. De altfel, unul dintre vapoarele-restaurant de pe Sena, alt veritabil simbol parizian, a fost incendiat în cursul manifestărilor de sâmbătă. Din fericire, nu se aflau oameni la bord în momentul atacului.

Creșterea numărului manifestanților și radicalizarea protestelor reprezintă o veste proastă pentru președintele Macron, la începutul perioadei de trei luni în care ar urma să aibă loc marea dezbatere națională propusă de șeful statului.

Conform unui sondaj de opinie, jumătate dintre francezi nu cred că președintele va asculta vocea protestatarilor. Radicalizarea mișcării arată că apele se vor tulbura și mai mult, în cazul în care Macron va lăsa impresia că nu ține cont de vocea străzii.

În același timp, reformele planificare de Macron, în cadrul sistemelor de pensii și de șomaj, dar și în aparatul public, rămân sub semnul întrebării.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele