Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” ar putea produce din nou vaccinuri, însă abia peste șapte ani, după ce statul român va construi două laboratoare noi care costă 150 de milioane de euro.

Banii pentru acestea ar putea să-i dea Uniunea Europeană, au explicat pentru Reporter Global reprezentanții Ministerului Apărării Național (MApN), în subordinea căruia a fost trecut Institutul „Cantacuzino” în 2017, pentru a fi salvat ca obiectiv de siguranță națională.

„În acest sens, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară «Cantacuzino» întocmește un proiect de atragere de fonduri europene prin care poate accesa 150 de milioane de euro, din viitorul exercițiu financiar al UE, urmând să își extindă capacitatea de cercetare-dezvoltare la nivel de laborator cu două unități tehnologice complexe noi. Astfel, cercetătorii își vor desfășura activitatea într-un spațiu modern, iar activitatea de dezvoltare a vaccinului va fi corelată cu cea de cercetare și dezvoltare farmaceutică. În funcție de obținerea finanțării și derularea etapelor proiectului, la finalizarea acestuia, Institutul va fi capabil să producă vaccin gripal tetravalent și să creeze oportunități de dezvoltare de noi produse farmaceutice”, se arată într-un răspuns oficial al MApN, remis revistei reporter Global.

Vicepremierul Raluca Turcan anunța pe 7 februarie că este vorba de șapte ani până când Institutul „Cantacuzino” va putea efectiv să producă din nou vaccinuri. „Cercetătorii își vor desfășura activitatea într-un spațiu nou, modern, cu o suprafață de 7.000 mp. Aici, activitatea dezvoltării de vaccin va fi corelată cu cea de cercetare și dezvoltare farmaceutică, iar la finalul proiectului (7 ani), Institutul va fi capabil să producă vaccin gripal tetravalent și să creeze oportunități de dezvoltare de noi produse farmaceutice”, a scris Turcan pe Facebook.

Pentru moment, eforturile de la Institutul „Cantacuzino” se concentrează pe angajarea și pregătirea cercetătorilor în vederea reînceperii producției naționale de vaccinuri. „În cei doi ani de la preluarea de către Ministerul Apărării Naționale, în cadrul Institutului «Cantacuzino» s-au organizat concursuri pentru ocuparea a aproximativ 300 de posturi, ajungând, astfel, la un total de peste 600 (cercetători, medici, biologi, asistenți medicali, personal administrativ etc.)”, se mai arată în răspunsul ministerului. În momentul de față, în institut își desfășoară activitatea peste 100 de cercetători și asistenți de cercetare.

„Perfecționarea resursei umane pentru cercetare, în vederea creșterii capacității de inovare, a competitivității și a impactului cercetării în domeniul științelor biomedicale, biochimie, imunologie și epidemiologie, reprezintă un obiectiv important în politica de dezvoltare a institutului. În acest scop, specialiștii institutului participă la congrese, simpozioane, conferințe și cursuri naționale și internaționale”, precizează reprezentanții MApN.

Principalul vaccin pe care ar urma să-l producă Institutul este cel antigripal, importat în prezent de către Ministerul Sănătății.

„Aria-pilot de producție a vaccinului gripal, existentă la sediul institutului, asigură pregătirea operatorilor în vederea fabricării de loturi experimentale. Astfel, în anul 2019, a început acest proces de pregătire profesională, operatorii realizând, în scop de însușire a procedurilor și etapelor de producție, trei loturi necomerciale de vaccin. Aceștia se vor perfecționa, în continuare, la standarde naționale și europene de siguranță și calitate în domeniu, ce trebuie respectate pentru realizarea acestui produs biologic de mare importanță pentru sănătatea publică”, a mai transmis MApN.

Alexandru Rafila, șeful Catedrei de microbiologie a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și șeful Laboratorului Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a explicat pentru Medical TV că Institutul va trebui să se concentreze pe recâștigarea autorizației de producție pentru vaccinul gripal, fiind o chestiune de siguranță națională.

„În caz de pandemie, e bine să ai un producător național care să poată să-ți facă vaccinul specific virusului pandemic. Cum s-a întâmplat de altfel și în 2009, când au fost înregistrate cazurile de infecții respiratorii cauzate de AH1N1. Deci asta ar trebui să fie prioritatea zero, din punctul meu de vedere”, a spus Rafila.

De asemenea, concomitent cu pregătirea producerii vaccinului gripal, specialiștii institutului lucrează pentru fabricarea a două produse din categoria imunomodulatori.

În ceea ce privește finanțarea, „comparativ cu bugetul anului 2017, în valoare de 41.000.000 de lei, bugetul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, a crescut la 117.100.000 lei în 2018 și la 142.756.000 lei în anul 2019”, a mai precizat MApN. ■