Vecernji list: Va primi Croaţia migranţi din Africa?

61
6 minute de lectură

Până în acest moment, Croaţia nu a primit niciun imigrant venit pe cale maritimă din nordul Africii. Dar odată cu preluarea preşedinţiei EU, în prima jumătate a anului viitor, multe lucruri se vor schimba, se arată într-o analiză a publicației Vecernji list, preluată de RADOR.

Croaţia va trebui, cel mai probabil, să ia în considerare faptul că şi alte state care au asigurat preşedinţia UE – de exemplu Bulgaria, România sau Finlanda – au primit imigranţi veniţi prin Mediterana. Este vorba despre un gest simbolic – unul sau doi migranţi, şi nu de pe fiecare vas, au fost împărţiţi între statele care nu au ieşire la Mediterana, astfel încât numărul final repartizat fiecărei ţări nu a depăşit cifra de 10.

Un astfel de scenariu nu a fost încă luat oficial în considerare de către Zagreb, dar în Europa se discută pe larg despre solidaritate.

Reuniunea informală de luni a miniştrilor de interne şi de externe de la Paris, la care Croaţia a fost reprezentată la nivel de secretari de stat, a continuat reuniunea de săptămâna trecută de la Helsinki, unde participanţii nu au reuşit să discute despre mecanismul voluntar de împărţire a solicitanţilor de azil care ajung pe malul UE.

În ultimii ani, Zagrebul a preluat 192 de migranţi, şi acesta este modelul la care s-a conformat Croaţia ca membru responsabil al UE, care s-a situat în acelaşi timp în prima linie a luptei împotriva migraţiei ilegale şi a apărării frontierelor.

De asemenea, este foarte important să diferenţiem solicitanţii de azil care sunt în pericol în ţara lor de cei care sunt migranţi economic – precizează surse ale Ministerului de Interne. Nu există încă o părere unanimă referitoare la primirea migranţilor de pe navele din Mediterana.

Aceştia au fost preluaţi de Italia, care acum şi-a închis porturile, apoi de Germania, Franţa, Portugalia, Malta, Spania… Croaţia va deschide total sau va închide total uşa? Probabil nici una, nici alta. Soluţia este la mijloc, şi există motive politice şi logistice pentru această opţiune.

Putem vorbi de presiuni asupra Zagrebului din partea Franţei – care a convocat reuniunea de luni – sau din partea Germaniei? Sursele diplomatice spun că nu. Croaţiei, ca ţară de mici dimensiuni, nu i se cere să facă un efort deosebit în acest sens, în afară de paza frontierelor. Dar mai există un element – este important să demonstrăm bunăvoinţă, ceea ce în cadrul NATO s-a numit “coaliţia voluntară”.

Croaţia preia preşedinţia Consiliului UE şi va conduce Uniunea timp de o jumătate de an, şi va trebui să ia în considerare faptul că şi alte state în această poziţie au primit migranţi de pe vasele din Mediterana.

Acesta ar fi în primul rând un gest simbolic, deoarece ar trebui să preluăm un migrant de pe un vas cu 100 de persoane, doi de pe un vas cu 300 de persoane, şi nu de pe fiecare vas, ci în acord cu alte ţări.

Această soluţie ar avea efecte multiple. Ca ţară ce prezidează UE, Croaţia va trebui să asigure echilibrul între dorinţele şi solicitările altor ţări, să le analizeze pe toate şi să găsească un echilibru în abordare. Un alt motiv este că, deşi este vorba de solidaritate, toate aceste acţiuni au un preţ.

Dacă Zagrebul va decide în mod simbolic să primească câte un imigrant, va trece în grupul ţărilor care au dat dovadă de solidaritate, ceea ce înseamnă că, dacă va avea vreodată nevoie, şi Croaţia se va bucura de această solidaritate. În al treilea rând, primirea unui număr, cât de mic, de migranţi va deschide calea spre fonduri europene pentru finanţarea altor priorităţi ale Croaţiei.

În mod realist, primirea unui număr atât de mic de refugiaţi are şi o bază legală, deoarece Zagrebul oricum acceptase, conform unui plan mai vechi, relocarea unui număr de 50 de persoane. De asemenea, acest număr mic nu ar putea fi o povară nici în percepţia cetăţenilor croaţi. Nu ar putea determina, deci, isteria, o situaţie ce poate fi foarte lesne instrumentalizată politic, aşa cum a fost cazul în ţările din jur.

În timp ce luni au fost discutate în special rutele de migraţie din nordul Mediteranei, în special cele care duc la Italia, Croaţia insistă ca atenţia Europei să fie îndreptată asupra rutei sudice, care duce de la Grecia la Bosnia-Herţegovina, cu Turcia în rol de ţară-cheie. Ministrul turc de interne, Süleyman Soylu, a avertizat recent că Europa a abandonat Turcia în chestiunea migraţiei ilegale.

Dacă Turcia nu îşi mai îndeplineşte rolul de ţară-tampon, niciun guvern din Europa nu va putea reţine valul imigraţionist mai mult de şase luni, a subliniat Soylu.

Comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a fost de acord cu afirmaţia ministrului croat de interne, Davor Božinović, de anul trecut de la Helsinki, conform căreia este nevoie ca UE să îşi concentreze atenţia asupra rutei sudice.

Cât s-a reuşit din toate acestea se poate vedea şi din faptul că o delegaţie din Bosnia- Herţegovina, condusă de ministrul securităţii, Dragan Mektić, a fost invitată la discuţii la Bruxelles.

Autorităţilor de la Sarajevo li s-a pus în vedere că vor fi retrase toate finanţările europene dacă nu pun ordine în gestionarea migranţilor – afirmă surse diplomatice. Bruxelles-ul are în vedere în primul rând tabăra de imigranţi Vučjak, de lângă Bihać, în care se află peste 600 de persoane şi de unde migranţii forţează drumul spre Croaţia şi apoi spre Europa de Vest.

Delegaţiei bosniace i s-a pus în vedere că nu mai poate fi tolerată această situaţie şi că trebuie să îşi întărească capacitatea de primire a migranţilor pe teritoriul Bosniei- Herţegovina, dar şi să eficientizeze controlul graniţelor sale.

Singura problemă este că, la fel cum se întâmplă în majoritatea situaţiilor de decizie politică, în Bosnia-Herţegovina este greu să găseşti interlocutorul potrivit.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele