Decizia Parlamentului ungar de a-i acorda premierului Viktor Orban puteri depline, fără limită de timp, a fost întâmpinată cu reacții aprinse în Uniunea Europeană, dar și în Statele Unite.

Sub pretextul crizei provocate de pandemia de coronavirus, Parlamentul ungar a votat, luni, în favoarea acordării premierului Orban autoritatea de a conduce prin decret, fără să specifice un termen limită. De asemenea, legislația prevede pedepse cu închisoarea pentru diseminarea de informații false despre virus, fapt ce provoacă îngrijorări cu privire la o eventuală încercare de a-i reduce la tăcere pe cei care critică abordarea Guvernului în contextul pandemiei.

„Viktor Orban și-a finalizat proiectul de ucidere a democrației și a statului de drept în Ungaria. În mod evident, acțiunile Guvernului ungar sunt incompatibile cu apartenența la UE“, avertizează olandeza Sophie in’t Veld, europarlamentar liberal, citată de The Guardian.

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a spus: „Este trist că se ajunge la un asemenea abuz al crizei provocate de coronavirus“.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat publicității, marți, un comunicat în care a cerut ca măsurile de urgență să fie „limitate la ce este absolut necesar și proporționale“ cu situația existentă, fără a fi în vigoare pe termen nelimitat. „Este esențial ca măsurile adoptate să nu încalce principiile și valorile fundamentale specificate în tratate“, avertizează ea.

Mesajul Washingtonului este unul mai direct. Președintele Comitetului pentru Afaceri Externe din cadrul Camerei Reprezentanților din Statele Unite, Eliot L Engel, consideră că Viktor Orban „înhață toată puterea, pe fondul celei mai grave crize de sănătate din istoria recentă“. „Această legislație marginalizează Parlamentul ungar și-i permite premierului Orban să conducă prin decret precum un dictator“, explică el.

„O asemenea palmă dată democrației este revoltătoare oriunde, cu atât mai mult când vorbim despre un aliat în cadrul NATO și stat membru UE“, avertizează Engel.

Katalin Cseh, europarlamentar din partea partidului ungar de centru Momentum, a cerut, săptămâna trecută, intervenția Comisiei Europene, în momentul când devenea clar faptul că Viktor Orban era pe cale să treacă noua legislație cu ajutorul majorității de două treimi pe care o deține în Parlament.

„Într-o democrație, nimeni nu trebuie să dețină puteri nelimitate, pe termen nedeterminat. Aici nu este vorba dacă am sau nu încredere în Orban. Este vorba despre percepția noastră asupra democrației. Întotdeauna trebuie să existe răspundere și echilibru. O asemenea lege contravine percepției mele asupra unei democrații parlamentare“, a explicat ea.

Norbert Röttgen, președintele Comitetului pentru Afaceri Externe din cadrul Bundestag, unul dintre favoriții în cursa pentru a o înlocui pe Angela Merkel în funcția de cancelar al Germaniei, a criticat, la rândul său, noua legislație, într-o postare pe Twitter. Röttgen avertizează că măsura „elimină în totalitate orice formă de opoziție“, constituind o încălcare a principiilor de bază, fapt pe care Uniunea Europeană „nu-l poate accepta“.

UE, vinovată prin „tăcerea asurzitoare“

Alte voci acuză autoritățile Uniunii Europene și Consiliul UE de lipsa unei reacții în contextul a zece ani de deteriorare gravă a libertăților democratice în Ungaria, deteriorare scoasă la iveală în rapoartele diferitelor organizații internaționale. „Tăcerea președinților Comisiei și a Consiliului este asurzitoare“, a spus Sophie in’t Veld.

În replică la comunicatul lui Von der Leyen, purtătorul de cuvânt al lui Viktor Orban, Zoltán Kovács, a spus că starea de urgență din Ungaria și măsurile speciale adoptate sunt „în conformitate cu tratatele și Constituția ungară, având ca scop unic combaterea pandemiei“.

Kovács susține că legislația respectă valorile Uniunii Europene și libertatea presei, acuzându-i pe critici de faptul că sunt dezinformați. ■