Interdicția cumulării pensiei cu salariul de la stat, o măsură controversată
Interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat, măsură la care lucrează în prezent Ministerul Muncii, după cum a anunțat Violeta Alexandru, luni, este neconstituțională și, în plus, încalcă libertatea la muncă, spun experții în justiție. Violeta Alexandru a declarat că proiectul vizează persoanele care, deși sunt „în plină formă de muncă”, aleg să iasă la pensie, iar apoi decid să se reangajeze într-o instituție publică, de unde se poate trage concluzia că „pot munci în continuare”. Ulterior, ea a adăugat că va exista o categorie de personal căreia nu i se va aplica interdicția. Este vorba de cei care au pensii mai mici decât salariul minim brut (2.080 de lei în prezent, propus să crească la 2.230 de lei de la 1 ianuarie 2020).
Judecătorul CCR Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat pentru Reporter Global că măsura anunțată de ministrul muncii privind interdicția acumulării pensiei cu salariul de la stat peste o anumită sumă este o discriminare pe criteriu de avere. El a precizat că în articolul 16 din Constituție scrie că toți „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”.
„A pornit greșit din start, dacă pe unii îi lasă și pe alții nu, atunci chiar că este neconstituțional, pentru că avem articol în Constituție care spune că toți sunt egali și nimeni nu e mai presus de lege, articolul 16. În acest context, cei pe care nu-i lasă să mai cumuleze vor spune „dar pe ceilalți de ce îi lăsați?”. E o discriminare pe criteriu de avere: cel sărac poate să mai muncească, cel bogat nu poate să mai muncească. Nu se poate așa, trebuie să existe alte metode de a-i scoate din slujbă pe cei care au pensie și o cumulează cu salariul sau să le interzică pensia tuturor, dacă vor să lucreze, atunci să lucreze. Este foarte greu de motivat din punct de vedere constituțional pentru că nu este nicio justificare dacă sunt situații similare, să fie tratați diferit, nu se poate”, a explicat Zegrean pentru Reporter Global.
Concedieri „mascate”
De asemenea, avocatul Costel Gîlcă, specializat pe drept civil și codul muncii, spune că măsura pe care o are în vedere Ministerul Muncii încalcă libertatea de a munci și, în realitate, maschează concedieri pe care ar vrea să le facă Guvernul.
„Părerea mea este că ei, de fapt, fac concedieri mascate. Pentru că nu au bani, vor să dea afară. Însă libertatea muncii nu poate fi îngrădită cu măsuri administrative. Faptul că eu cumulez pensia, care este un drept al meu, câștigat în anii de cotizare, nu înseamnă că nu am dreptul să muncesc inclusiv în sistemul public. Eu cred că, în acest moment, încalcă principiul fundamental al libertății muncii. Faptul că eu am o pensie care este un drept de proprietate al meu, așa a spus CEDO, pe care l-am dobândit în urma contribuțiilor mele la asigurările sociale, nu îndreptățește Guvernul să ia măsuri administrative de interzicere a libertății muncii. Este o încălcare flagrantă a principiului libertății muncii, nu poți să faci lucrul acesta, este dreptul meu să muncesc până mor”, a spus Gîlcă.
El a spus mai departe că regimul de pensionare mai devreme pentru anumite categorii are în spate niște rațiuni logice legate de efortul și natura muncii depuse de respectivele categorii de angajați. În plus, pensia reprezintă banii contribuabililor, nu ai statului, a mai spus Gîlcă.
„Dacă nu au bani, atunci să vină să spună: nu avem bani, trebuie să concediem. Care e impactul bugetar al unei asemenea măsuri? În plus, statul trebuie să fie previzibil din punct de vedere juridic. Dacă statul nu își respectă promisiunile, cină să mai respecte?”, întreabă avocatul.
Proiectul de lege, susținut de Orban
Ministerul Muncii a finalizat proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat, actul normativ urmând să fie trimis la celelalte ministere, pentru a primi un punct de vedere.
„Interdicția pe care o propunem are rolul de a elimina din sistem situațiile nefirești, cu angajați care imediat după ce s-au pensionat pe pensii mari s-au întors în sistemul de stat și cumulează venituri uriașe. Nu vor fi afectați pensionarii cu pensii mici care sunt solicitați să revină în posturi care nu pot fi acoperite altfel”, a declarat, luni, Violeta Alexandru pentru G4Media.
Ea anunțase încă de sâmbătă că este în curs de elaborare această lege. „Trebuie să existe o justă măsură pentru cei care, deși au vârsta de a putea lucra, beneficiază de pensie, după care se angajează în sistemul public. Are legătură cu justețea unei măsuri față de o situație dată în care o persoană, deși în plină formă de muncă, după ce primește pensia se angajează tot într-o instituție publică, de unde vine concluzia că ea poate munci în continuare”, a declarat ministrul muncii, sâmbătă.
Și premierul Ludovic Orban consideră că „nu e normal ca persoane care s-au pensionat să beneficieze și de un venit din sectorul public”.
„Aici este vorba de a nu permite ca cineva care s-a pensionat – și e vorba de mulți care s-au pensionat la 40 și ceva de ani din poliție sau alte structuri și care, după ce s-au pensionat și au dobândit niște pensii mari, mai cumulează și venituri în sectorul public. E vorba de a nu permite ca persoane care s-au pensionat să poată cumula simultan pensia cu un venit din sistemul public. Dacă vor să lucreze în privat, nu avem niciun fel de problemă. Nici dacă vor să își continue activitatea nu avem o problemă, dar să aleagă între venitul dobândit din salariu și pensie”, a spus premierul României.
Nu este pentru prima dată când se încearcă o astfel de măsură. În anul 2009, Guvernul Boc a emis o ordonanță de urgență cu același obiect de reglementare – Legea 329/2009. Cei care intrau sub incidența actului normativ erau obligați să aleagă între pensie și salariul de la stat.
Însă, în septembrie 2014, Parlamentul a abrogat acele prevederi, proiectul legislativ fiind inițiat de PSD și susținut de guvernul lui Victor Ponta. Ulterior, PNL a depus, la finalul lunii februarie 2019, un proiect de lege privind reglementarea cumulului pensiilor cu câștigul salarial. În iunie, această inițiativă legislativă a fost adoptată tacit de către Senat, iar în momentul de față, proiectul urmează parcursul legislativ de la Camera Deputaților. ■
