Zegrean: Ordonanța 7 trebuie abrogată

157
6 minute de lectură

Anul trecut, s-au adoptat 120 de ordonanțe de urgență. Asta presupune că România s-a aflat în 120 de situații de urgență. România a fost într-o stare de urgență, care trebuia repede-repede reglementată. Dar nu acesta e motivul pentru care se adoptă ordonanțe de urgență. Se adoptă ordonanțe de urgență pentru că nu se pun în dezbatere publică, nimeni nu le poate critica înainte de adoptare, remarcă Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale.

Sunt întemeiate protestele magistraților? Este neconstituțională ordonanța lui Toader?

Ordonanța în ansamblul ei este neconstituțională pentru că nu respectă dispozițiile constituționale referitoare la situațiile în care pot fi adoptate ordonanțe de urgență. Curtea Constituțională, în repetate rânduri, a arătat în ce situații se poate adopta o ordonanță de urgență și în principal se au în vedere situațiile în care sunt domenii nereglementate, în care apar situații urgente și trebuie reglementare.

În al doilea rând, urgența trebuie motivată în corpul ordonanței. În al treilea rând, prin ordonanțe de urgență nu pot fi afectate instituții fundamentale.

Important este că, în domeniul Justiției, nu se poate vorbi că ar fi situații nereglementate și, astfel, nici urgența nu se justifică. Ce urgență era să se modifice repede, repede o lege care abia a fost dată, abia a intrat în vigoare în toamnă? Am ajuns în situația în care modificăm legile atât de repede, încât unii nici nu au timp să le citească. De aceea, lucrul acesta are foarte mare influență asupra Justiției, în general. Justiția este bine făcută când există practică, atunci când se poate vedea cum s-a soluționat de alte instanțe în situații similare, cu altă viziune. Noi nu mai putem să invocăm practica judecătorească nicăieri, pentru că practica este în permanentă schimbare din cauza schimbării fulgerătoare a legilor. Nu demult, a fost adoptată o ordonanță prin care s-au modificat legile justiției care erau abia intrate în vigoare. Acum, după nici trei luni de la modificare, venim cu altă modificare. Toate acestea creează bulversare în sistemul judiciar, pentru că nici judecătorii, nici procurorii nu pot să asimileze atâta legislație în timp atât de scurt. Oricum, avem enorm de multă legislație, sunt zeci de mii de acte normative în vigoare. Când eu am plecat de la Curte în 2016, se spunea că sunt în vigoare aproape 40.000 de acte normative. Puneți-vă în situația de a fi judecător într-o țară în care sunt atât de multe legi în vigoare și să ți se mai pretindă să cunoști și să respecți legea. Este aproape imposibil. Dacă nu ar exista tehnica aceasta modernă cu calculatoare, n-ar face altceva zilnic judecătorii decât să caute legile. Lăsăm la o parte faptul că foarte multe dispoziții legale se bat cap în cap, pentru că ritmul de legiferare este foarte mare și nimeni nu mai face studii de impact înainte de adoptarea legilor. Se face doar un tabel, acolo, în care toți miniștrii interesați semnează că au luat cunoștință și că sunt de acord cu adoptarea legii, dar nu se face un adevărat studiu de impact. Am discutat cu președintele Camerei Deputaților din Franța, care spunea că la ei perioada de studiu de impact pentru adoptarea unei legi este cam de doi ani și abia apoi se trece la adoptarea efectivă a legii. La noi s-au adoptat în ultimii 30 de ani zeci de mii de legi. În fiecare an, numerotarea legilor începe de la 1. Avem o lege cu numărul 960, deci în anul acela s-au adoptat mai mult de 900 de legi. Nu se poate vorbi de justiție și de stat de drept când faci asta. Sigur, a fost o perioadă de preaderare la UE, când era nevoie de legiferare. A fost perioada de după revoluție, după adoptarea Constituției, când toată legislația trebuia modificată sau mare parte din ea. Dar eu am sperat că, după aderarea la UE și după ce se va pune de acord legislația națională cu legislația Uniunii Europene, ne vom opri și vom merge într-un ritm normal cu adoptarea legilor, și vom face cum se cuvine. Dar văd că se apelează în continuare la ordonanțe de urgență.

De ce se adoptă ordonanțe de urgență?

Anul trecut, s-au adoptat 120 de ordonanțe de urgență. Asta presupune că România s-a aflat în 120 de situații de urgență. România a fost într-o stare de urgență, care trebuia repede-repede reglementată. Dar nu acesta e motivul pentru care se adoptă ordonanțe de urgență. Se adoptă ordonanțe de urgență pentru că nu se pun în dezbatere publică, nimeni nu le poate critica înainte de adoptare, sunt mult mai greu de atacat la Curtea Constituțională, pentru că singurul care poate să le atace imediat după adoptare este Avocatul Poporului, care a dovedit că nu o face sau o face foarte rar. Iar când, în sfârșit, după ani, după perioadă de aplicare se ajunge la procese și ordonanța respectivă ajunge lege adoptată și invocată în soluționarea procesului, abia atunci poate fi invocată excepția de neconstituționalitate. Am avut situații când, după 10-12 ani câte un articol din câte o lege a fost declarat neconstituțional. Deci, nu așa se adoptă legile, nu așa se legiferează, mai ales că avem o lege, Legea 24 din 2000, care vorbește tocmai despre tehnica legislativă, despre cum trebuie adoptate legile. Dar nimeni nu mai ține seamă de asta.

În aceste condiții, considerați protestele magistraților întemeiate?

Da, eu cred că sunt întemeiate și nu e vorba de grevă, cum se spune. Am văzut că unii îi amenință că vor face pușcărie pentru că fac grevă. Păi, cine să-i judece? Că chiar ei sunt cei care judecă. Știți cum spunea Caragiale? Se trage cu pușca și e ordin de la poliție să nu se tragă cu pușca. Cine să-i oprească, pentru că aici trage chiar poliția.

Ar trebui să se oprească, ar trebui să se oprească cu toții. Faptul că ministrul justiției a anunțat că va abroga un articol din ordonanță nu poate mulțumi pe nimeni, pentru că toată ordonanța trebuie abrogată, nu doar articolul acela. 

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele