La 20 de ani după Ioan Paul al II lea, Papa Francisc a ajuns într-o vizită oficială în România. Dacă primul papă care a vizitat țara noastră a intrat în istorie ca un simbol al luptei împotriva comunismului, actualul șef al Bisericii Catolice s-a remarcat prin pozițiile sale liberale asupra unor teme de mare actualitate pentru lumea de azi (sărăcie, încălzire globală, migrație).
Dacă ne raportăm la conservatorismul clasic al catolicilor, Papa Francisc are mai degrabă o imagine neconvențională și este personalitatea creștinilor cu cea mai mare priză în social media. Suveranul Pontif are 18 milioane de urmăritori pe Twitter, devenind astfel un fenomen.
Papa va merge să se întâlnească cu comunitatea romă din Blaj
Este primul papă ne-european din istoria Bisericii și primul care a ales să se numească Francisc. Numele său este o referire directă la Sfântul Francisc din Assisi, un sfânt iezuit care a trăit în secolul XII, care iubea natura și a fost preocupat de oamenii sărăci.
De la viziunile asupra schimbărilor climatice și până la inegalitățile sociale, Papa Francisc este catalogat drept una dintre cele mai liberale voci pontificale. Totodată, a devenit faimos pentru modestia sa și pentru faptul că s-a prezentat ca o voce a celor săraci. Cunoscându-i cauzele pentru care militează, nu este o surpriză să afli că în zilele de vizită din România, Sfântul Părinte și-a planificat o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj.
„Știe că este una dintre cele mai discriminate minorități în România și de aceea se duce acolo, comunitatea de la Blaj nefiind neapărat una, vizibil, defavorizată. El se duce într-o comunitate etnică pentru a arăta că Dumnezeu ne consideră pe toți copiii Lui. Sfântul Scaun arată deschiderea asta de multă vreme”, a explicat pentru VICE ROMÂNIA sociologul Gelu Duminică motivele pentru care a ales Papa să se întâlnească cu romii. Întregul potret al Papei Francisc îl puteți citi aici.
Un alt motiv pentru care Sfântul Părinte a introdus în programul său și o vizită într-o comunitate de romă l-a explicat părintele Eduard Fartan.
“Motivele sunt două. Primul este acela că întreg pontificatul Papei Francisc este caracterizat de o atenţie deosebită faţă de cei săraci şi marginalizați, de comunităţile care nu au întotdeauna un glas cu suficientă forţă în societate. Întâlnirea cu comunitatea romă din Blaj va ajuta atât pe Papa cât şi pe mulţi alţii să îi înțeleagă mai bine şi să găsească modalităţi de sprijin faţă de această comunitate acolo unde este nevoie.
Cel de-al doilea motiv şi cel mai important în opinia mea este acela că Papa a dorit să sublinieze importanţa muncii pastorale cu comunitatea romă, începută acolo, la Blaj, de unul dintre episcopii greco-catolici martiri care urmează să fie beatificaţi, Ioan Suciu, cel mai tânăr dintre episcopii martiri, ucis la numai 46 de ani în închisoarea de la Sighet.
Ioan Suciu începuse ca preot în perioada interbelică şi a continuat ca episcop să se intereseze îndeaproape de această comunitate, să îi boteze, să îi înveţe, să îi educe. Mulţi dintre ei îi păstrau o plăcută amintire, după generaţii.
După 1989, cardinalul Alexandru Todea, Mitropolitul Blajului, a fost solicitat de mai multe ori de membrii comunităţii rome să le boteze copiii”, a explicat Eduard Fartan într-un interviu pentru Reporter Global.
Papa a vorbit despre efectele migrației și incluziune socială
Azi, după întâmpinarea oficială la Aeroportul Otopeni, Papa Francisc a ținut un discurs la Palatul Cotroceni lângă președintele Klaus Iohannis. Și în acest discurs, Sfântul Părinte a atins temele în care crede: efectele migrației și incluziunea grupurilor marginalizate din societate.
“Adresez salutul cordial pentru invitația de a vizita România. Il salut pe fratele meu, patriarhul Daniel, îi salut pe toți credincioșii ortodocși, îi salut pe toți credincioșii catolici. Mă bucur să mă aflu în frumoasa dumneavoastră țară. Trebuie să recunoastem că transformările au comportat apariția unor obstacole care nu au fost mereu de gestionat. Mă gandesc la fenomenul imigratiei care a implicat mai multe persoane. Ma gandesc la depopularea atator sate. Mă gândesc la consecințele pe care toate acestea le pot avea asupra calității vieții și la slăbirea rădăcinilor voastre culturale. Aduc un omagiu sacrificiilor făcute de atâția fii si fiice ale României, care cu cultura lor, patrimoniul lor îmbogățesc cultura altor țări.
A merge împreună ne cere nobletea de a renunța la ceva din propria noastra viziune astfel încât să cream o armonie în scopuri pe care le împărtășim. O societate în care cei mai slabi, săraci, ultimii să nu fie văzuți ca indezirabili, niște cetățeni și frați pe care trebuie să îi includem pe deplin în viața civilă. Atunci cand o societate se ocupa de soarta celor mai putin avantajați, abia atunci se poate numi o societate civilă.
Biserica Catolică e pe deplin părtașă la spiritul național. De aceea, doreste sa contribuie la cladirea societatii si a vietii civile si spirituale pe aceste frumos tărâm al vostru, al României.
Domnule președinte, dorim României prosperitare și pace, invoc asupra familiei dvs, asupra tuturor celor prezenți, ca și asupra întregii populații a țării belșugul și să vă binecuvânteze Maica Domnului. Dumnezeu să binecuvânteze România!”.
Cel mai important moment în decursul vizitei de trei zile din România va fi duminică, atunci când Pontiful va celebra Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie cu beatificarea a șapte episcopi greco-catolici martiri, ritul sacru desfășurându-se pe Câmpia Libertății de la Blaj.