Adunarea Generală ONU: de la schimbările climatice până la Brexit

13
6 minute de lectură

Lideri mondiali din 136 de țări se îndreaptă către New York pentru cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite, care va avea loc între 23 și 27 septembrie.

Agenda acestui summit multilateral se va configura în jurul celor mai importante evenimente din ultima vreme: de la criza climatică la impasul Brexit, inclusiv tensiunile în creștere din Orientul Mijlociu și criza din Kașmir sau conflictele din Venezuela.

Schimbarile climatice

Aproximativ 60 de țări vor participa la Summit-ul pentru Acțiunea Climatică de luni, la doar trei zile după ce milioane de tineri au ieșit în stradă pentru a cere soluții rapide și eficiente la problema încălzirii globale.

Este vorba despre doar jumătate din cele 136 de țări care participă la Adunarea Generală a ONU în acest an.

Președintele american Donald Trump și președintele brazilian Jair Bolsonaro, printre singurii lideri la nivel mondial care pun la îndoială în mod public știința climatică, nu vor participa la această adunare.

Adolescenta suedeză Greta Thunberg va urca pe podium dimineața în urma unui discurs al secretarului general Antonio Guterres.

Guterres a cerut țărilor să-și aducă „planuri concrete, realiste” pentru a spori angajamentele asumate în 2015 la Paris în scopul limitării încălzirii pe termen lung la mai puțin de 2 grade Celsius – și, în mod ideal, la 1,5 grade Celsius – peste niveluri preindustriale.

Acestea sunt considerate importante pentru a evita situații cum ar fi topirea permafrostului polar, care ar putea declanșa încălzirea ireversibilă și modifica fundamentală a evenimentelor meteorologice și al ecosistemelor.

Șaptezeci și cinci de țări dintre cele participante vor avea angajamente sporite.

Iranul și tensiunile din Golf

După atacul asupra instalațiilor petroliere din Arabia Saudită, pe care Statele Unite le-au atribuit Iranului, toate privirile de la Adunarea Generală a Națiunilor Unite vor fi asupra recentelor tensiuni din Golf.

Iranul neagă implicarea în atac, care a fost revendicat de mișcarea Houthi din Yemen, un grup aliniat Iranului și care, în prezent, luptă cu o alianță condusă de saudiți în războiul civil din Yemen.

La sfârșitul lui august, existau speranțe ca președinții Trump și Rouhani să se întâlnească la Națiunile Unite, însă, pare că aceste speranțe nu s-au adeverit.

Președintele francez, Emmanuel Macron, urmează să se întâlnească luni cu premierul britanic Boris Johnson și cu cancelarul german Angela Merkel, ale căror țări sunt, de asemenea, părți ale acordul nuclear.

Rouhani a declarat săptămâna trecută că va prezenta  în cadrul ONU un plan pentru îmbunătățirea securității în Golf, fără a oferi detalii suplimentare.

Criza din Kașmir

Atât premierul indian Narendra Modi, cât și omologul său pakistanez, Imran Khan, vor participa la Adunarea Generală a ONU pe fondul unei perioade deosebit de tensionate dintre cele două state.

Liderul indian a încordat și mai mult relațiile de lungă durată cu Pakistanul prin revocarea autonomiei parțiale de care se bucura majoritatea musulmană din Kașmir, pe care ambele țări cu armate nucleare o susțin.

Mișcarea lui Modi a fost întâmpinată de critici internaționale.

Pakistanul a condamnat represiunea, iar premierul său, Imran Khan a avertizat că această mișcare va conduce mai mulți musulmani ai lumii în extremism.

Este probabil ca Secretarul general al ONU să folosească oportunitatea discuțiilor în timpul sesiunii la nivelul înalt al Adunării Generale a ONU pentru a pune problema Kașmirului în atenția tuturor țărilor participante, a declarat purtătorul său de cuvânt săptămâna trecută.

Venezuela trece la sancțiuni

Opoziția venezuelană planifică o serie de evenimente pe marginea adunării ONU pentru a atrage atenția asupra situației tensionate din Venezuela.

Cu sprijinul Washingtonului și al diferitelor națiuni din America Latină, opoziția din statul sud-american dorește ca țările europene să impună sancțiuni mai severe guvernului Maduro.

De asemenea, un purtător de cuvânt al opoziției a declarat că UE va fi sub presiune să oprească tranzacțiile financiare efectuate prin intermediul instituțiilor europene, precum și comerțul ilicit cu aur către guvernul venezualan.

Majoritatea națiunilor occidentale îl consideră pe președintele Nicolas Maduro nelegitim – spunând că a obținut un al doilea mandat anul trecut printr-un vot fraudulos.

Oponentul său, Juan Guaido, a condus o revoltă eșuată în aprilie împotriva lui Maduro, care este acuzat de încălcări ale drepturilor omului și a supravegheat o prăbușire economică care a determinat milioane de oameni să fugă din țară.

Maduro nu va participa la Adunarea Generală a ONU, dar a spus că doi dintre emisarii săi vor participa pentru a denunța sancțiunile americane.

Impasul generat de Brexit

Primul ministru al Marii Britanii, Boris Johnson, care a promis să livreze Brexit-ul pe 31 octombrie cu sau fără un acord, se va întâlni cu liderii UE în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, printre care Angela Merkel și premierul irlandez, Leo Varadkar.

El va discuta, de asemenea, progresele înregistrate în încheierea unui acord Brexit cu președintele Consiliului European, Donald Tusk.

„V-aș avertiza pe toți să nu credeți că acesta va fi momentul”, a spus Johnson reporterilor în avionul spre New York.

“Nu doresc să cresc excesiv convingerea că va exista o nouă descoperire la New York.”

Johnson a spus că, în ciuda faptului că s-au înregistrat progrese „mari” de când a preluat funcția în iulie, deoarece liderii UE au recunoscut acum că acordul de retragere încheiat cu predecesorul său, Theresa May, trebuia să fie schimbat, există „ încă în mod clar lipsuri și dificultăți”.

Ambele părți rămân reticente în legatură cu dorința Londrei de a îndepărta problema frontierei cu Irlanda din acordul de retragere.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele