Preluarea funcției de către judecătorii suplimentari va constitui cea de a treia etapă a reformei arhitecturii jurisdicționale a Uniunii Europene, arată un comunicat de presă al Curții de Justiție a Uniunii Europene. Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumit în continuare „Statutulˮ) constituie cadrul juridic al reformei arhitecturii jurisdicționale a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Acesta prevede majorarea numărului de judecători ai Tribunalului Uniunii Europene în trei etape succesive, propunându-și ca obiectiv ca în luna septembrie 2019 Tribunalul să fie compus din doi judecători pe stat membru.
La 26 septembrie 2019, Tribunalul, compus în prezent din 46 de judecători, va primi în rândurile sale șapte judecători suplimentari. Depunerea jurământului de către noii judecători va constitui cea de a treia și ultima etapă a acestei reforme inițiate în 2015.
În această perspectivă, Tribunalul a adoptat măsuri de natură diversă pentru a însoți schimbarea de dimensiune a instanței și pentru a permite colegiului extins să lucreze în mod eficace.
În primul rând, organizarea instanței a fost regândită având în vedere numărul sporit de judecători care o vor compune. Numărul camerelor Tribunalului va fi majorat de la nouă la zece. Fiecare cameră va fi compusă din cinci judecători, fără a se exclude posibilitatea de a se constitui camere compuse din șase judecători atunci când toți judecătorii vor fi fost deja numiți. În al doilea rând, pentru a face posibilă o compunere mai diversificată a completelor de judecată, a fost revizuit modul de compunere a acestora.
Numărul camerelor Tribunalului va fi majorat de la nouă la zece. Fiecare cameră va fi compusă din cinci judecători, fără a se exclude posibilitatea de a se constitui camere compuse din șase judecători atunci când toți judecătorii vor fi fost deja numiți. În al doilea rând, pentru a face posibilă o compunere mai diversificată a completelor de judecată, a fost revizuit modul de compunere a acestora.
În prezent, camera de cinci judecători este împărțită în două complete permanente prezidate de același președinte de cameră. Tribunalul a decis să majoreze în viitor numărul completelor de judecată, asigurând rotația judecătorilor. O cameră de cinci judecători va permite să se formeze șase complete de judecată, iar o cameră de șase judecători va permite formarea a zece complete de judecată.
În al treilea rând, modul de compunere a Marii Camere (compusă din 15 judecători) a fost modificat, pentru a se permite judecătorilor care nu sunt președinți de cameră să facă parte din aceasta în cursul trimiterilor succesive. Spre deosebire de modul de compunere actual care prevede participarea președintelui, a vicepreședintelui, a tuturor președinților de cameră și a președinților camerei sesizate inițial, noul mod de compunere prevede participarea președintelui, a vicepreședintelui, a unui număr limitat de președinți de cameră, a judecătorilor camerei sesizate inițial și a altor judecători aleși alternativ după rangul de vechime și după rangul de vechime invers.
În al patrulea rând, Tribunalul a decis să își specializeze camerele. Astfel, printre cele zece camere ale Tribunalului, patru camere se vor pronunța cu privire la cauzele în materie de funcție publică iar șase camere se vor pronunța cu privire la cauzele în materie de proprietate intelectuală. Toate celelalte cauze vor fi repartizate între toate camerele. În acest context, și adaptându-l totodată pentru a ține seama de specializarea relativă a camerelor, Tribunalul și-a menținut sistemul de atribuire a cauzelor prevăzut de regulamentul său de procedură bazat pe regula sistemelor de rotație, fără a se aduce atingere derogărilor de la regulă întemeiate pe identificarea conexităților dintre anumite cauze (situația cauzelor care au același obiect sau care fac parte din aceeași serie sau care prezintă similitudini juridice) și pe repartizarea echilibrată a sarcinii de lucru.
În al cincilea rând, Tribunalul a decis să consolideze participarea președintelui și a vicepreședintelui la activitatea judiciară. S-a confirmat, pentru motive legate de amploarea responsabilităților acestora, că președintele și vicepreședintele nu vor fi judecători cu atribuții depline în completele de judecată. În schimb, s-a decis că în viitor președintele va înlocui un judecător aflat într-un caz de împiedicare (în prezent înlocuirea este asigurată de vicepreședinte). În plus, vicepreședintele a cărui primă responsabilitate va fi în continuare cea de a contribui la păstrarea coerenței jurisprudenței, va fi inclus în completele de judecată extinse de cinci judecători în limita unei cauze pe cameră și pe an.
Deciziile adoptate de Tribunal au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pot fi accesate pe site-ul Curia. Aceste decizii sunt adoptate pentru perioada cuprinsă între 26 septembrie 2019 și 31 august 2022.
„Prin acest pachet de măsuri, Tribunalul, asistat de grefa proprie și de serviciile comune ale instituției, intenționează să profite la maximum, în interesul justițiabilului, de extinderea colegiului său urmărită de legiuitor. Obiectivul de a pronunța hotărâri de calitate în cel mai scurt termen rămâne prioritatea sa permanentă, se arată în comunicat.