ANAF se reorganizează. Actuala structură nu a combătut cu eficiență evaziunea

78
10 minute de lectură
Foto: Agerpres

Funcționarea Direcției Generale Antifraudă Fiscală în actuala structură organizatorică nu a produs efectele așteptate în combaterea evaziunii fiscale, conform Ministerului Finanțelor, care arată că direcția a adus la buget 116 milioane lei, iar cheltuielile aferente funcționării structurii au fost de 707 milioane lei, transmite Mediafax.

Astfel, a fost publicat în transparență decizională un proiect de reorganizare a ANAF ce înființează direcția de analiză de risc anunțată de Florin Cîțu și face posibilă detașarea inspectorilor fiscali la Antifraudă. În proiect nu se mai vorbește despre eliminarea posturilor vacante.

Expunerea de motive arată că funcționarea DGAF în actuala structură organizatorică nu a produs efectele aşteptate în ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale și a întăririi capacității administrative a ANAF, care să genereze creşterea conformării voluntare şi a colectării veniturilor.

Deşi scopul DGAF a fost recuperarea cu celeritate a prejudiciilor aduse bugetului de stat prin activitatea infracţională din zona evaziunii fiscale, precum și specializarea unui personal dedicat combaterii acestui fenomen, analizând activitatea DGAF de la înfiinţare până în prezent raportat la obiectivele strategice ale ANAF, se constată că din totalul sumelor estimate în actele încheiate de această structură în valoare de peste 16 mld. lei, peste 90% sunt sume care au făcut obiectul unor acte de sesizare transmise organelor de urmărire penală competente.

În timp ce sumele încasate la bugetul general consolidat, ca urmare a acestor activităţi, reprezintă 0,8% din total prejudiciu sesizat, respectiv aproximativ 116 milioane lei, cheltuielile aferente funcţionării structurii au fost de circa 707 milioane lei.

În ceea ce privește politica de resurse umane, s-a constatat că prevederile derogatorii – care reglementează ocuparea funcțiilor specifice de inspector antifraudă numai prin concurs de recrutare, stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.74/2013, cu modificările și completările ulterioare – de la cadrul general privind statutul funcționarilor publici, nu numai că nu au adus o creștere a colectării prin activitatea desfășurată de structura de antifraudă fiscală, ci a produs blocaje în ocuparea funcțiilor publice specifice de inspector antifraudă din cadrul DGAF cu personal care să aibă abilitățile și competențele necesare desfășurării unui astfel de tip de activitate.

În acest context, a apărut necesitatea reorganizării activității DGAF, pentru a imprima și un caracter de flexibilitate în alocarea și gestionarea resurselor umane necesare activității direcției ca dealtfel la nivelul întregii agenții, un circuit al documentelor și un proces decizional mai rapid și mai eficient, continuându-se în acest sens procesul de îmbunătățire și eficientizare a activității structurii centrale, precum și a structurilor teritoriale, relocarea de personal din zonele cu surplus de personal către zonele deficitare din acest punct de vedere, ca urmare şi a procesului de informatizare. Astfel, structura de antifraudă fiscală se confruntă cu un acut deficit de personal care are un impact major negativ asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor legale în anumite domenii de activitate ale direcției, dintre care menționăm structurile de control operativ, analiză de risc și monitorizarea achizițiilor intracomunitare.

Un alt aspect important îl constituie faptul că la ultimul concurs organizat în vederea ocupării posturilor vacante specifice de inspector antifraudă numărul posturilor ocupate din totalul posturilor scoase la concurs a reprezentat un procent de 62% în condiţiile în care la acel moment motivaţia financiară constituia un factor important al încadrării cu personal a acestei structuri. Situația personalului DGAF a afectat în mod negativ rezultatele activității desfășurate la nivelul acestei structuri.

„Prezentul act normativ stabilește încadrarea personalului DGAF (Direcția generală Antifraudă Fiscală) în cadrul general aplicabil funcționarilor publici, dând posibilitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală să atragă funcționari publici potriviți activității de antifraudă fiscală și care au dovedit de-a lungul carierei, prin rezultatele obținute și respectarea principiilor de integritate, că pot ajuta la o mai bună colectare a veniturilor la bugetul general consolidat. Se propune așadar transformarea de urgență a funcțiilor publice specifice din cadrul DGAF în funcții publice generale care să asigure redistribuirea personalului specializat în mod fluent și fără barierele impuse inerent de «funcția specifică»”, se arată în nota de fundamentare la proiectul de reorganizare publicat de Ministerul Finanțelor.

Prin proiectul de ordonanţă de urgenţă propus se urmărește crearea posibilității/redistribuirii personalului atât între structurile ANAF, cât şi între funcţiile administraţiei (migrarea personalului dinspre procesele masive cu valoare adăugată redusă către funcţiile mai complexe, precum antifrauda fiscală unde a fost identificat un deficit real de personal).

De asemenea, proiectul de ordonanță înființează în MFP Direcția generală de analiză de risc la contribuabili promisă de ministrul Finanțelor în ultimele luni.

„Analiza de risc reprezintă funcţia cheie a planificării activităţii, ANAF intenţionând să perfecţioneze utilizarea acestui mecanism pentru eliminarea redundanței unor activități, a suprapunerii acțiunilor de control, a abordărilor parțiale ale unor riscuri fiscale, dar şi pentru evitarea tratamentelor neunitare și disproporționate ale nivelului de risc”, se mai spune în nota de fundamentare.

Aceasta notează că trebuie realizată reaşezarea posturilor la nivelul agenţiei acolo unde este nevoie, precum şi o revizuire a modelului organizaţional.

„O revizuire a modelului organizațional de o manieră care să permită o asumată performanţă a agenţiei şi o eficientizare a activităţii instituţiei cu rolul cel mai pregnant în asigurarea veniturilor statului român. Modelul de reorganizare propus vizează generalizarea organizării pe funcţii a ANAF”, se subliniază în document.

Totodată, demersul de eliminare a celor 2.150 de posturi vacante de care vorbea ministrul Finanțelor Florin Cîțu a fost abandonat, cu excepția reducerii numărului de vicepreședinți de la 4 la 3, „în vederea eficientizării procesului decizional aferent, prin scurtarea circuitului informațional decizional care va asigura o mai mare coerență decizională”.

„Reorganizarea ANAF înseamnă de asemenea eliminarea a 150 de posturi de conducere și aproape 2.000 de posturi din structura ANAF. Înseamnă Antifrauda care trece sub Inspecția Fiscală, deci trei vicepreședinți în loc de patru, și rămân discuțiile despre Vamă, unde și acolo vor fi schimbări. Discutăm soluția optimă și acolo, dar deja am început”, declara, în luna ianurie, ministrul Finanțelor Florin Cîțu.

UPDATE Un document trimis la sfârșitul lunii trecute de către șeful direcției Antifraudă din cadrul ANAF a atras atenția asupra unor indicatori de performanță pe care inspectorii Antifraudă din București trebuie să îi îndeplinească privind numărul de sancțiuni, eficiența cotroalelor și valoarea amenzilor date de aceștia. Unul dintre acești indicatori arată că fiecare inspector Antifraudă din Capitală are stabilită o țintă de colectare de 2,3 milioane de lei în 2020, potrivit unui document obținut de Mediafax.

În ceea ce privește DRAF București, au fost stabilite următoarele niveluri (ținte) de realizat în anul 2020: (…) indicatorul „sume totale stabilite/ estimare urmare acțiunilor de control, pe un inspector antifraudă activ: 2.300.000 de lei/ inspector activ”, se arată în circulara transmisă pe 21 ianuarie 2020 inspectorilor ANAF de către Carmen Elena Tatu, inspector general Antifraudă, Direcția Generală Antifraudă Fiscală.

Vasile Marica, președintele sindicatului Sed Lex, a declarat, pentru Mediafax, că documentul este realizat în baza unor indicatori de performanță dați de pe vremea lui Gelu Ștefan Diaconu, indicatori care au rămas nemodificați.

„La ora actuală i-am băgat în ședință după ce i-am întrebat de ce au făcut chestia asta (după ce au transmis circulara -n.red.) și presupun că în cel mai scurt timp schimbă lucrul ăsta. (…) Eu sunt doar lider de sindicat, eu nu sunt decident. Eu spun doar ce le-am atras atenția și ceea ce cred eu. Din punctul meu de vedere, a da o țintă ca indicator de performanță, câte amenzi dă, este o prostie din punctul meu de vedere. Nu cred că asta e soluția pentru viitor”, a declarat Vasile Marica pentru Mediafax.

El a mai precizat că, în prezent, în cadrul ANAF se lucrează la modificarea tuturor documentelor care au fost pe vremea lui Gelu Ștefan Diaconu, pentru că “au fost mulți șefi de ANFP – Agenția Națională a Funcționarilor Publici – care s-au perindat și niciunul nu a stat mai mult de un an de zile ca să aibă timp să schimbe indicatorii ăștia”.

“Din punctul meu de vedere, o țintă ar trebui să fie globală și trebuie ca Antifrauda să fie instrumentul de pompier al ANAF, care să ducă la lucruri țintite privind unde s-a descoperit că ar fi posibilă o fraudare de TVA sau lucruri de genul ăsta. Asta ar fi o variantă în care s-ar mișca foarte rapid Antifrauda într-o anumită zonă”, a mai declarat Vasile Marica.

Astăzi, Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență privind măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În document se precizează faptul că funcționarea Direcției Generale Antifraudă Fiscală în actuala structură organizatorică nu a produs efectele aşteptate în combaterea evaziunii fiscale, întrucât direcția a adus la buget 116 milioane lei iar cheltuielile aferente funcționării structurii au fost de 707 milioane lei.

Vasile Marica a mai precizat că în prezent este o dispută foarte mare privind desființarea direcției Antifraudă.

“Noi le-am propus de data trecută să încerce să-i dea o altă orientare decât cea pe care o are acum, sunt mai multe variante de lucru în sensul ăsta. Noi am cerut să nu o desființeze ci să o aducă cât de cât la discuții cu privire la modul în care trebuie făcută colectarea în România. (…) Inspectorii din alte direcții nu au nicio țintă. Doar se duc la controalele de fond și ce găsesc la controalele de fond la o firmă multinațională, stau o lună două de exemplu, aia e, nu au țintă, dacă găsesc bine, dacă nu, nu”, a mai spus Vasile Marica.

Reprezentanții ANAF nu au răspuns solicitării Mediafax privind țintele de colectare stabilite pentru inspectorii Antifraudă.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele