Unul dintre proiectele controversate lansate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este cel privind înființarea Casei de Comerț Agroalimentar „Unirea”. Sume uriașe au fost vehiculate doar pentru a pune pe picioare această construcție caracterizată de multe voci din domeniul economic și agroalimentar drept comunistă. Un alt program, „Tomata”, ridică unele semne de întrebare, în condițiile în care, deși producătorii de tomate în sere și solarii primesc subvenții, importurile de roșii au crescut semnificativ, potrivit datelor publicate chiar de Comisia Europeană.

Înființarea Casei „Unirea” nu este prima încercare a statului de a interveni în comerțul liber. Cu ani în urmă, social-democrații au lansat programul economatelor, magazine gândite inițial pentru pensionari și persoane cu venituri modeste, dar acestea au sfârșit prin a practica prețuri chiar mai mari, în comparație cu magazinele private. Magazinele Casei „Unirea” lansate cu pompă de ministrul agriculturii, Petre Daea, practică încă de la inaugurare prețuri mai mari față de cele din rețelele de magazine private. Directorul Casei de Comerț, Adrian Izvoranu, a declarat pentru Reporter Global că, dacă toate problemele ce țin de întocmirea documentelor sunt rezolvate, anul acesta, prin activitatea Casei de Comerț, deficitul de produse agroalimentare ar putea fi redus cu 10-15%. Până în prezent, doar două magazine ale acestei Case au fost inaugurate, la Sibiu și la București, la scurt timp de la deschiderea acestora înregistrându-se și primele sincope în activitatea lor. În rețeaua de magazine, reprezentanții statului își propun să comercializeze atât preparate tradiționale, cât și produse proaspete. Concepute să le ofere cumpărătorilor produse românești la prețuri accesibile, acestea au afișat încă de la lansare prețuri mai mari, comparativ cu magazinele care funcționează în mediul concurențial. Potrivit reprezentanților Casei „Unirea”, 80 de astfel de magazine ar urma să fie deschise în orașe precum Slatina, Craiova, Pitești, Alexandria, Timișoara.

Chiar în luna mai a acestui an, guvernul a aprobat majorarea capitalului social al Casei de Comerț „Unirea” cu 93 de milioane de lei, sumă ce urma să asigure resursele financiare necesare desfășurării activității acesteia. Potrivit motivației Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), majorarea capitalului urma să fie utilizată „în scopul aplicării strategiilor guvernamentale în domenii cum ar fi eficientizarea activității de pescuit, însemnând organizarea și consolidarea unor mecanisme de valorificare (vânzare-cumpărare) pentru pește și produse din pește, precum și completarea programelor naționale de sprijinire a produselor tradiționale, vitivinicole, legume-fructe, carne de porc și pasăre, lactate, produse melifere și lână”. Sursa majorării de capital a provenit din disponibilul aflat în conturile MADR, rezultat al finalizării Programului Special de Pre-Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (SAPARD), precum și din rambursarea creditelor asigurate de fondurile de garantare. Următorul pas, după majorarea capitalului social, potrivit lui Adrian Izvoranu, este să se facă testul investitorului prudent, un fel de studiu de fezabilitate, de către o entitate independentă. „Noi am făcut acest test, dar trebuie să fie făcut și de o societate independentă. Acest test va stabili direcțiile strategice ale Casei de Comerț. Realizarea lui ar trebui să dureze circa două luni”, declara la momentul aprobării, pentru Reporter Global, Adrian Izvoranu. Au trecut aproximativ cinci luni și despre acest test al investitorului prudent nu s-a mai auzit nimic. Singurele realizări concrete de până acum sunt cele două magazine inaugurate cu fast de ministrul agriculturii, Petre Daea, în această perioadă care marchează începutul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale.

Reînființarea Gostat-urilor?

Înființarea Casei de Comerț „Unirea” a stârnit controverse încă de la apariția proiectului. Unele voci au susținut că aceasta poate distorsiona piața și au asociat demersul cu reînființarea Gostat-urilor și a aprozarelor din perioada comunistă. Adrian Izvoranu consideră însă că, prin înființarea Casei de Comerț, micii producători, care acum își vând produsele pe marginea drumului, vor fi fiscalizați, iar cei medii vor fi ajutați în special prin punerea la dispoziție de spații de depozitare. Mecanismul prin care s-a gândit fiscalizarea micilor producători este următorul, potrivit lui Adrian Izvoranu: Casa de Comerț le asigură input-urile gratuit (semințe, ca să fie același produs la toți, îngrășăminte etc.) și îi controlează să vadă dacă respectă tehnologiile de producție. Producătorul se obligă prin contract să respecte tehnologia și să livreze la timp produsele către Casa de Comerț. Producția este preluată de Casa de Comerț în scopul valorificării, iar proprietarul, micul producător, primește o sumă de bani, aceasta urmând să fie impozitată. „Băgăm în circuitul fiscalizat două milioane de gospodării”, declară Adrian Izvoranu. În cazul producătorilor mijlocii, chiar și al celor organizați în cooperative sau asociații, cel mai mare ajutor ar putea fi acordat pe partea de depozitare, astfel încât ei să-și poată valorifica producția în perioadele în care prețurile sunt avantajoase. Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin înființarea Casei de Comerț Agroalimentar se creează un mecanism național care va asigura achiziția, sortarea, procesarea primară, standardizarea și distribuția către rețele comerciale interne sau de export. Casa de Comerț Agroalimentar se bazează pe trei piloni de structurare și dezvoltare, susține MADR. O rețea națională, în profil teritorial, de clustere agricole, care va integra la nivelul uneia sau al mai multor UAT-uri (Unități Administrativ Teritoriale) resursele locale de producție agricolă și servicii specifice, având în structură cel puțin un centru de colectare/distribuție a produselor. Potrivit documentelor de înființare a Casei „Unirea”, funcția de bază a clusterului local este de a asigura input-uri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agrochimice, servicii de mecanizare, resurse umane și financiare etc.), dar și de a asigura achiziționarea, pe loc și la prețul corect al pieței, a tuturor produselor agricole rezultate. De asemenea, este avută în vedere o rețea de centre regionale de însilozare, depozitare și procesare industrială. „Funcția de bază a unui asemenea centru este de a asigura sortarea, ambalarea și depozitarea în condiții corespunzătoare a produselor agricole, constituind cantități, sortimente și la calitatea necesare promovării lor ritmice în rețelele comerciale interne, dar și contingentarea pentru operațiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieței cu produse proaspete de calitate, cât și creșterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.”, prognoza MADR. Prin strategia de dezvoltare adoptată de Consiliul de Administrație al societății, pentru perioada 2019-2021, au fost stabilite primele obiective ale activității comerciale menite să sprijine, în special, programele naționale pentru tomate, usturoi, carne și lapte, vin și produse melifere, dar și formarea și promovarea la export a unor importante contingente de cereale, furaje și produse procesate din cereale, carne, legume și fructe. „Întregul program comercial al societății va promova (prin politicile de contractare bazate pe cicluri lungi) integrarea în circuite economice viabile, în primul rând, a fondului de soiuri și rase performante românești, valorificând și stimulând rezultatele cercetării științifice autohtone”, se menționa în proiectul de HG.

„Tomata” românească, învinsă de importuri

Producătorii agricoli din România sunt susținuți, printr-un program guvernamental, începând cu anul 2017, să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă. Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil cu o placă indicator inscripționată „Program susținere tomate, 2019”, și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării; să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției; să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere; să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv, și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv. La lansarea programului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) declara că scopul Programului de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, este „realizarea unei producții cantitative și calitative pentru a eficientiza exploatația prin capitalizare, în vederea dezvoltării unui management eficient al acesteia. În același timp, programul răspunde dorinței consumatorului de a avea acces la produse proaspete în perioada rece a anului”. Datele recente publicate de Comisia Europeană arată însă că valoarea importurilor de roșii a crescut, anual, în perioada 2014-2018, cu 19%, iar cantitățile importate au înregistrat un spor anual de 13%, în aceeași perioadă. Aceasta este cea mai mare creștere consemnată la nivel mondial și la mare distanță de restul statelor plasate în primii 24 de importatori globali. Anul trecut, balanța comercială a României, rezultată în urma comerțului internațional cu roșii, a înregistrat un deficit de aproximativ 107 milioane de dolari. Cu peste 86.000 de tone importate în 2018, a căror valoare depășește 107,5 milioane dolari, România se plasează pe locul 15 în lume în rândul importatorilor globali de tomate. Președintele Organizației Interprofesionale Produse Agroalimentare (OIPA) Legume- Fructe, Aurel Tănase, a declarat, pentru Reporter Global, că într-adevăr programul prezintă unele sincope și tocmai de aceea organizația pe care o reprezintă va propune unele modificări pentru anul 2020. ■