Cât este prea mult și cât prea puțin? Cât să întinzi coarda măsurilor de susținere a economiei

209
8 minute de lectură

Guvernul este sub asalt. Nu doar sub cel al crizei sanitare, ci și sub cel al ideilor privind măsurile de stimulare a economiei.

Câteva săptămâni, a fost liniște, astfel că Executivul a reușit să adopte un set de măsuri care pot fi considerate un prim pachet de sprijin pentru economie. Este foarte posibil, după cum declară oficialii guvernamentali, să mai urmeze o serie de măsuri.

Situația în economia românească este cu adevărat dificilă. Într-un timp foarte scurt, companiile au fost lovite dur. Sunt domenii în care firmele nu mai funcționează (închise în conformitate cu prevederile legale) și altele care înregistrează scăderi dramatice ale vânzărilor. Cel mai grav, numărul angajaților trecuți în șomaj tehnic a ajuns aproape la un milion de persoane, la care se adaugă salariații concediați.

Un pachet de 30 de miliarde lei

Măsurile de sprijin pentru economie sunt decente: amânarea plății obligațiilor fiscale, fără aplicarea de penalități, indemnizații pentru șomaj tehnic, iar pentru IMM-uri sunt oferite garanții și granturi, dar și amânări de la plata utilităților (electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și internet și plata chiriei) și a ratelor bancare. Nu înseamnă nici foarte mult, nici prea puțin. În total, afirmă reprezentanții guvernului, pachetul de stimulare a economiei este în valoare de aproximativ 30 de miliarde de lei.

Doar că după adoptarea pachetului de măsuri a urmat o adevărată avalanșă de cereri din partea organizațiilor de afaceri. Unele, mai radicale, altele, mai temperate. Și, colac peste pupăză, ideile nu vin doar de la mediul de afaceri, ci și de la opoziția politică. Inițiativele politice înaintate în parlament sunt cele mai complicate, pentru că „mustesc” de populism, adică sunt mult mai generoase decât măsurile adoptate de guvern.

Cea mai ofensivă abordare este a mai multor organizații ale mediului de afaceri, la care se adaugă un grup de antreprenori. Aceștia solicită ca măsurile de sprijin să ajungă până la 15% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 150 de miliarde de lei (31 miliarde de euro).

Pentru a avea proporția cifrelor trebuie spus că, anul trecut, veniturile fiscale încasate la bugetul de stat au fost de aproximativ 156 de miliarde de lei, adică o sumă egală cu cea pe care antreprenorii ar dori să fie alocată cu titlul de intervenție în economie.

Cum se finanțează programul economic? Prin împrumuturi

Desigur, întrebarea este: cum se pot găsi acești bani? Simplu, se spune în „Apelul pentru salvarea economiei”: din împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale și de pe piețele internă și externă.

Deocamdată, ținta este teoretic dezirabilă, dacă ne gândim la cât de mulți bani sunt pe piețele internaționale și cât de mici sunt dobânzile. Doar că lucrurile se pot schimba în următorii ani.

„Guvernul României ar trebui să pregătească măsuri corelate cu un nivel de până la 15% din PIB, ca suport direct al statului, deci prin injecții de cash și forme de garantare a creditării economiei, inclusiv pentru gospodăriile și persoanele afectate, precum și mărirea semnificativă a investițiilor publice – peste nivelul inițial bugetat pentru 2020 – investiții care pot ajuta la repornirea economiei și crearea de locuri de muncă, atât pe zona de infrastructură mare, unde România oricum este încă deficitară, cât și în direcția digitalizării sistemului public, a continuării debirocratizării și a dezvoltării de proiecte de e-guvernare, nu doar prin măsuri de genul amânării plății taxelor sau a ratelor pentru persoane fizice și juridice”, se arată în apelul lansat de mai multe organizații patronale. Dar, se poate spune, după ce ani de zile atenția guvernelor PSD-ALDE a fost aproape exclusiv asupra sectorului bugetar, a venit acum rândul mediului privat să primească stimulente pentru salvare.

O variantă mai „soft” este propusă de Confederația Patronală Concordia. Această organizație a avansat 100 de măsuri care să ajute economia (o bună parte din ele au fost înglobate în pachetul guvernamental), dar a adoptat și un ton critic la adresa măsurilor inițiate de PSD, ALDE și Pro România în parlament. Cele trei partide propun un set de legi care oferă mai multe facilități decât măsurile adoptate de guvern. Amânarea plății utilităților publice poate fi obținută de către orice persoană fizică sau juridică, la fel și în ceea ce privește amânarea plății ratelor. De asemenea, este propusă plafonarea prețurilor la unele produse. Efectele asupra companiilor de utilități și asupra băncilor pot fi extrem de mari, dacă proiectele promovate de opoziția politică vor ajunge să fie și aplicate.

Patronii, mai responsabili

Patronii sunt mai responsabili decât politicienii în ceea ce privește pachetul propus din parlament. Desigur, printre companiile afectate de legile PSD-ALDE-Pro România se află și firme ce fac parte din Confederația Concordia. Dar nu acest lucru este important, ci efectele pe care o astfel de legislație le-ar avea asupra economiei. Mai clar, ar fi companii care ar pierde mulți bani sau care ar înregistra un deficit important de cash.

În concluzie, pachetul de stimulare a economiei trebuie adaptat și la potențialul economiei românești. Să ne aducem aminte că România a intrat în această criză cu cel mai mare deficit bugetar ca proporție în PIB din Uniunea Europeană, că se afla în procedura de deficit excesiv (care în noua conjunctură nu mai contează), dar sunt evoluții care ne arată vulnerabilitatea economiei. Este ușor de anticipat că anul acesta scăderea economică va fi substanțială și va fi însoțită de o creștere a deficitului bugetar. Aceste evoluții vor putea să ducă foarte repede datoria publică la pragul de 60% din PIB. Acum pare că nu contează. Dar vor veni ani în care datoriile va trebui să fie plătite.

CASETĂ

Mihaela Mitroi, partener Asistență Fiscală și Juridică EY România, a realizat o analiză privind măsurile de stimulare a economiei adoptate de mai multe state europene, inclusiv de România. În ceea ce privește guvernul Ludovic Orban, cele mai importante măsuri au fost:

– bonificația pentru plata anticipată a impozitului pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

– amânarea plății TVA în vamă pentru importatorii de kituri de testare, medicamente și echipamente de protecție pentru Covid-19;

– amânarea, de la 31 martie la 30 iunie 2020, a termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, pentru impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport, precum și a termenului pentru acordarea bonificației pentru plata anticipată;

– nu se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale scadente după data intrării în vigoare a OUG 29/21.03.2020, neachitate până la expirarea unui termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgență, respectiv de la 16 mai 2020;

– modificarea valorii plăților parțiale anticipate pentru contribuabilii care declară impozitul pe profit anual – Art. VIII din O.U.G. nr. 29/2020. Contribuabilii pot efectua plățile parțiale datorate în anul 2020 la valoarea profitului calculat pe primul trimestru al anului curent;

– indemnizațiile de șomaj tehnic se vor putea deconta din bugetul asigurărilor de șomaj, în limita a 75% din câștigul salarial mediu brut (5.429 lei), pentru angajatorii care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parțial pe perioada stării de urgență;

– zile libere acordate părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, pentru toate zilele lucrătoare de pe durata stării de urgență cu o indemnizație de 75% din salariul brut lunar, dar nu mai mare de 75% din salariul mediu brut lunar la nivel național;

– ajutor pentru IMM-uri sub formă de amânări la plată pentru serviciile de utilități: electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și internet și plata chiriei, precum și garanții de stat pentru credite și alte granturi.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele