Tabloul competițiilor sportive din lume arată precum panoul de plecare a curselor dintr-un aeroport. În dreptul rutelor importante scrie „anulat sau amânat”.
La fel, toate competițiile sportive importante au fost anulate sau în cel mai bun caz amânate. Pe rând, campionatele de fotbal ale lumii, competițiile intercluburi europene, Campionatul de fotbal al Europei, Jocurile Olimpice și turneele de tenis, de exemplu, au fost amânate pentru vara aceasta (varianta optimistă), toamna aceasta, în speranța că se vor putea disputa, sau pentru anul viitor.
Este o decizie fără precedent (s-a mai spus de o mie de ori), după al Doilea Război Mondial, iar efectele asupra uneia dintre cele mai mari industrii ale lumii, cea sportivă, sunt incalculabile. Toate competițiile sportive importante sunt alimentate din patru surse financiare: sponsori, televiziune, public și materiale promoționale. Fără ca jocurile să aibă loc, nici una din cele patru surse de venituri nu mai rămâne cu adevărat valabilă, iar echipele și organizatorii au dificultăți mari. Se află într-o situație fără precedent.
Problema este și mai complicată, pentru că o parte din venituri au fost deja încasate: au fost vândute bilete și semnate contracte cu partenerii, iar criza apărută pune în discuție respectarea obligațiilor.
Finanțarea fotbalului, o problemă cu multe semne de întrebare
„La sfârșitul zilei, este vorba despre finanțarea fotbalului profesionist”, cum ar spune Karl-Heinz Rummenigge, președintele clubului de fotbal Bayern München.
Așa este, oprirea competițiilor fotbalistice pune sub semnul întrebării nu doar continuarea competițiilor, ci chiar existența unor echipe.
De exemplu, dacă ligile engleze nu se vor mai relua anul acesta, o parte din cluburile din prima și a doua ligă vor intra în faliment. La fel, echipele mici și mijlocii din Germania, dacă nu vor primi drepturile de televiziune, din cauza anulării posibile a campionatului, ar avea mari dificultăți financiare.
Varianta luată în calcul este reluarea campionatelor de fotbal din Europa la începutul verii, dar fără spectatori în arene. Toată lumea este, însă, de acord că o competiție fără spectatori este mai păguboasă decât una amânată, pentru că ar lipsi jocurile de o parte a audienței și a sponsorilor.
Incertitudinea persistă asupra campionatelor din Europa
În Spania, în cazul în care sezonul nu va mai fi reluat, La Liga va pierde aproximativ 600 de milioane de euro, din neîncasarea drepturilor de televiziune și a biletelor de meciuri.
Dar, în Spania, nu este vorba doar despre fotbal. În jurul sportului-rege lucrează 200.000 de persoane, iar industria sportivă reprezintă 1,4% din PIB. Aproape echivalent, în România, cu agricultura.
Jean-Pierre Caillot, președintele Ligue 1, prima divizie franceză, este mai pragmatic. El spune că este un moment în care se pot vedea cluburile care au un model de business sănătos. Sună aproape cinic, dar adevărat. O criză economică arată și în fotbal, ca și în economie, care sunt afacerile clădite pe temelii economice corecte.
Dar există și abordări specifice momentului. Confruntate cu o criză fără precedent, unele federații pregătesc pachete care să ajute echipele. De exemplu, federația scoțiană vrea să pună la dispoziția cluburilor 1,5 milioane de lire sterline care să se împartă la 42 de echipe. Ceea ce este mai mult decât nimic, dar, cum se spune, gestul contează.
FIFA pregătește un „Plan Marshall” pentru fotbal
De asemenea, la alt nivel, FIFA pregătește un „Plan Marshall” pentru fotbalul mondial, în valoare de 2,7 miliarde de dolari, dar, deocamdată, nu există amănunte privind derularea lui.
Criza vine într-un moment cum nu se poate mai rău pentru fotbalul european. Două treimi din echipele din Premier League pierd bani. De exemplu, Chelsea și Everton, două cluburi de tradiție, au pierderi de 100 de milioane de lire sterline fiecare.
Anul trecut, echipele engleze au pierdut în total 600 de milioane de lire, dar lucrurile merg înainte. Toată lumea știe de pierderi, însă spectacolul trebuie să continue. Doar că anul acesta este mai complicat și ar putea scoate definitiv câțiva „actori” de pe „scenă”.
Cluburile din Premier League au o cifră de afaceri anuală de 4,8 miliarde de lire sterline (5,5 miliarde de euro), iar salariul mediu este de 3 milioane de lire sterline pe an.
În aceste condiții, relansarea cluburilor va depinde de proprietari și de dorința acestora de a aduce bani „de acasă” pentru a susține echipele într-un moment care se anunță foarte complicat din punct de vedere financiar.
Salariile jucătorilor scad, indiferent de nume și de valoare
Deocamdată, singurele măsuri de urgență vizibile sunt cele de reducere a salariilor jucătorilor. Iar acest lucru se va întâmpla și pentru staruri, dar și pentru cei care nu se află „în lumina reflectoarelor”, cum sunt fotbaliștii din liga a doua. De altfel, toate marile echipe au redus salariile și aproape toți jucătorii au acceptat acest lucru. Lucrurile stau la fel în Anglia, Germania, Italia, Spania, Belgia sau România. Reducerile de salarii se vor face de la cel mai mare până la cel mai mic.
20 de cluburi din Premier League le-au cerut jucătorilor să accepte reducerea salariilor, în medie cu 30%. În schimb, cluburile de elită vor ajuta cu 125 de milioane de lire sterline cluburile mai mici. Sindicatul jucătorilor este, însă, de părere că focalizarea pe salariile sportivilor este doar în interesul acționarilor cluburilor.
În Germania, 16 cluburi din Bundesliga au negociat deja reducerea salariilor jucătorilor, în Spania, jucătorii de la Barcelona și Atletico Madrid au renunțat, temporar, la 70% din veniturile lor, iar la Juventus au fost reduse 30% din venituri până la sfârșitul acestui an.
Televiziunile amână plata drepturilor de transmisie
Nici partenerii ligilor profesioniste, care organizează campionatele, nu sunt prea fericiți. De exemplu, în Franța, după postul de televiziune Canal+, grupul BeIn a suspendat plata drepturilor de televiziune către reprezentanții primelor două ligi franceze, din cauza întreruperii campionatelor.
Grupul media BeIn, care are ca acționari societăți cu capital din Qatar, avea de achitat la începutul lunii aprilie 42 de milioane de euro. Dar situația în care se află principalele competiții fotbalistice din Franța i-a determinat pe managerii BeIn să amâne plata.
Recent, și Canal+ a luat aceeași decizie. Dacă meciurile nu sunt livrate, plățile se suspendă, este filosofia simplă a deținătorilor drepturilor TV. În schimb, reprezentanții Ligii Profesioniste de Fotbal din Franța au declarat că, în ceea ce privește Canal+, au fost livrate trei sferturi din meciurile înscrise în contract și au fost plătite doar două treimi din suma totală, diferența de plată fiind de 43 de milioane de euro.
La tenis, amânări peste amânări
În tenis, situația este cel puțin la fel de complicată ca în fotbal. Turneul de la Rolland Garros a anunțat mutarea, din primăvară, în toamnă, în 20 septembrie – 4 octombrie a.c. O mișcare contestată, pentru că francezii s-au plasat la o săptămână după US Open, ceea ce, în principiu, pentru jucători, este un adevărat sacrilegiu.
Însă mutarea a fost criticată chiar de oficiali ai ATP și WTA (foruri care organizează turneele masculine și feminine), pentru că ea a fost luată de Federația Franceză de Tenis fără consultarea șefilor celorlalte turnee de Grand Slam. Miza competiției franceze este de 230 de milioane de euro, iar un an fără turneu transformă câștigurile în pierderi.
Wimbledon a fost anulat direct. Turneul londonez ar fi trebuit să aibă loc în perioada 29 iunie-12 iulie a.c., dar organizatorii, dependenți de suprafața de joc (iarba), au anunțat direct anularea competiției. Ultima oară, turneul nu s-a jucat în perioada 1940-1945, din cauza bombardamentelor din al Doilea Război Mondial. Cu precizarea că turneul este asigurat chiar împotriva unui astfel de eveniment așa că organizatorii vor încasa o despăgubire de 100 de milioane de lire, ceea ce pune la adăpost turneul londonez, un business de 215 milioane de euro.
US Open rămâne, deocamdată, în picioare. Organizatorii speră ca turneul, programat în perioada 24 august – 13 septembrie a.c., să se desfășoare, dar evident că situația este imprevizibilă. Cifra de afaceri a US Open este de 250 de milioane de euro. Despre celelalte turnee, deocamdată, nu se pune problema să fie reluate, decât dacă criza sanitară va fi depășită.
Lumea sportului s-a oprit în loc. Până când situația pandemiei de coronavirus se va clarifica, marele spectacol al secolului al XXI-lea, cel care atrage miliarde de suporteri anual, va fi în așteptare.
