Cererea de extrădare a jurnalistului turc Kamil Demirkaya, făcută de autoritățile turce, a fost respinsă vineri de Curtea de Apel București. După un sfert de oră de deliberări, Curtea a decis să respingă cererea de extrădare, după ce chiar procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București s-au opus extrădării jurnalistului de la publicația Zaman.
Jurnalistul turc a cerut să nu fie extrădat și a spus că a făcut deja cerere de azil politic în România.
”Nu doresc să fiu trimis în Turcia. Justiţia nu funcţionează. Cadrele didactice şi jurnaliştii sunt o ţintă pentru autorităţile de acolo. În momentul de faţă, conform statisticilor, din 326 de ziarişti încarceraţi la nivel global, aproximativ 170 sunt reţinuţi în Turcia. (…) Mă opun extrădării. Motivul pentru care mă opun extrădării este că Justiţia nu funcţionează corect în Turcia. Există tortură. (…) Foarte mulţi ziarişti de la sediul central Zaman din Istanbul au fost trimişi la închisoare, precum şi rude de-ale mele”, a spus Demirkaya.
Demirkaya a explicat instanței că acuzațiile care i se aduc se referă la faptul că are conturi într-o bancă din Turcia, care a fost înființată legal, și că a fost cadru didactic și manager la o școală din ”rețeaua Gulen”.
Jurnalistul, angajat al publicației Zaman, se află în România de doi ani și a fost reținut pe 5 decembrie în baza unui mandat de extrădare emis de președintele turc Recep Tayyip Erdogan. El a fost, însă, eliberat imediat de procurori după audierea sa. Demirkaya a făcut cerere de azil politic în România, unde are permis de ședere temporară, în luna noiembrie a acestui an. El locuiește la București împreună cu soția și un copil de 10 ani.
Autorităţile din Turcia au anunţat vineri că au reţinut 219 soldaţi, suspectaţi de legături cu reţeaua clericului Gulen, considerată responsabilă pentru lovitura de stat eşuată din anul 2016. Clericul Fethullah Gulen a negat orice implicare în evenimentele din 2016 din Turcia. Aliaţii occidentali ai Turciei au criticat măsurile luate de către autorităţi în urma tentativei de lovitură de stat.
Liderii turci au declarat stare de urgenţă în anul 2016, aceasta fiind încheiată în iulie 2018. Preşedintele turc Tayyip Erdogan este acuzat că foloseşte lovitura de stat ca pretext pentru a-şi înlătura criticii. Preşedintele s-a apărat în mai multe rânduri, declarând că măsurile au ca scop combaterea ameninţărilor la securitatea naţională.
