Primul student care și-a depus candidatura pentru funcția de rector al unei universități este Silvian-Emanuel Man. Acesta ar fi intrat în competiție cu fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, însă dosarul i-a fost respins. Candidatul a contestat decizia.

„Sunt primul student care și-a depus vreodată candidatura pentru funcția de rector, cel puțin în România. Legea Educației Naționale nr. 1/2011 nu prevede cine anume poate candida și ocupa o astfel de funcție. Nu există nicio condiție de apartenență la corpul didactic.

Universitatea Politehnica din București (UPB) și Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) au rectori care nu sunt cadre didactice.
Cu toate acestea, Biroul Electoral Central (BEC) al universității mi-a invalidat candidatura.

Voi contesta decizia și voi reveni cu explicații juridice pe această temă”, susține Silvian Man.

Acesta explică că gestul lui este „în primul rând un manifest public față de lipsa de viziune pe termen lung pentru universitate a profesorului Tudorel Toader, care a fost de jure rector doar o treime de mandat”. Potrivit studentului, rectorul a preferat să facă politică „și să aducă prejudicii de imagine comunității academice prin încurcarea celor trei funcții (rector, profesor și ministru) și nesocotirea vocației de jurist”.

Silvian Man explică de ce este necesară schimbarea și susține că nimeni nu are curajul să-l înfrunte pe Tudorel Toader:
„Candidatura mea pune în dezbatere în spațiul public exact problema managementului academic și rolul studenților în guvernarea universitară: avem nevoie de o conducere universitară delegată strict de corpul profesoral (bazată, din păcate, de cele mai multe ori, pe structuri de putere și clanuri academice) și care să ofere aparența reprezentării sau avem nevoie de o conducere academică specializată, „out of the box”, dinamică și pe deplin răspunzătoare pentru orice în fața senatului universitar (a comunității academice)? Nu comentez calitatea actului managerial din UPB și UNAP.

Dar în sistemul anglo-saxon managementul academic specializat și-a dovedit eficiența. Însă pentru a exista o astfel de abordare în România, consider că Senatul trebuie să aibă un rol de control extins asupra activității executivului într-o universitate.

Nu ascund faptul că în ultimele luni am încercat să identific un candidat la funcția de rector care să aibă capacitatea de a-l contracandida și a-l surclasa pe Tudorel Toader în cursa pentru rectorat. Nu am reușit. M-am lovit mereu de reticență și de fricile unor cadre didactice: „Are putere prea mare.”, „Are relații înalte, legături cu serviciile etc.”, „Dacă pierd mă poate distruge.” Am înțeles că mulți membri ai comunității academice nu pot ieși, din păcate, din această paradigmă a rețelelor de putere.

Existența unor astfel de mentalități arată că, de fapt, în universitățile românești, nu există libertate academică. Văzând că nu candidează nimeni, am decis să candidez eu! Democrația universitară nu poate fi simulată, prin natura per se a universității. Este nevoie de dezbatere, pluralitate de idei și de alternative”.

Alegerile pentru postul de rector al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza“ au loc în 11 martie și candidează actualul rector al instituţiei, Tudorel Toader, şi Adrian Muraru, cadru didactic al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice.