Gheorghe Florea: Pentru negocieri politice și plăți compensatorii sunt bani, pentru asistența judiciară din oficiu, nu

Avocatul Gheorghe Florea, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, susține protestul colegilor din barourile locale și spune că cererile acestora sunt pe deplin întemeiate, câtă vreme pentru asistența din oficiu un avocat poate primi cel mult 30 de euro pentru doi ani de proces cu termene consecutive. În plus, pentru mulți dintre avocații din provincie, asistența din oficiu este unica sursă de subzistență, mai spune Florea, într-un interviu acordat Reporter Global. El se întreabă cum de puterea găsește resurse pentru orice, „când e vorba de negociere politică”. El spune că atunci „când e vorba de plată compensatorie pentru cei care au săvârșit infracțiuni și condamnări, sunt bani, dar pentru asistența judiciară nu sunt bani”.

De la ce au pornit protestele?

Lucrurile sunt foarte simple: modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală și intrarea lor în vigoare după anul 2015, când s-a aprobat ultimul protocol prevăzut de lege privind remunerația cuvenită avocaților care fac apărarea din oficiu, a făcut ca și complexitatea activității profesionale să crească, dar și natura prestațiilor avocațiale să fie diferită față de vechiul Cod penal și vechiul Cod de procedură penală.

Imediat, am solicitat Ministerului Justiției și Ministerului Public încheierea unui protocol tripartit – încheiat între Ministerul Justiției, Ministerul Public și Uniunea Națională a Barourilor (UNBR) – având în vedere că noul Cod de procedură penală prevede că în baza unui astfel de protocol se pot achita remunerațiile cuvenite avocaților care asigură apărarea obligatorie în cazurile penale.

Din 2016 până în prezent, toate eforturile făcute de Uniunea Națională a Barourilor din România, în numele barourilor și al avocaților, au rămas fără rezultat, fie pentru că Ministerul Justiției a refuzat negocierea tripartită, fie pentru că, atunci când a mimat că face astfel de discuții în vederea unor negocieri, a pretins că n-am fundamentat economic propunerile de modificare a protocolului.

În iunie 2016, ministrul justiției, doamna Prună, a recunoscut în fața plenului Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor, în fața celor 108 reprezentanți ai barourilor, că în România sunt cele mai mici sume prevăzute pentru plata activității avocaților și că va face eforturi ca această situație să fie corectată, față de situația din țările europene. Pragul de așteptare creat astfel în rândul avocaților a fost unul mare. Modificarea de politică a adus cu atât mai mult un prag de așteptare pentru că programul de guvernare al PSD prevede îmbunătățirea, inclusiv din punct de vedere financiar, a activității de servicii judiciare în favoarea păturilor defavorizate, lucru care e specific unui partid care s-a vrut de stânga atunci când a făcut campanie electorală. Din acest punct de vedere, programul de guvernare nu a fost apoi respectat și, evident, în preajma întocmirii proiectului de buget pentru 2019, asta însemnând toamna anului 2018, s-au intensificat eforturile avocaților, barourilor, UNBR, ca fundamentarea noului proiect de buget pentru anul 2019 să aibă în vedere și realități privind evoluția reală a necesităților de asistență judiciară obligatorie față de situația generală a populației României, care a ajuns să fie în majoritatea ei persoane defavorizate, inclusiv în ceea ce privește accesul la Justiție și față de împrejurarea că s-a preconizat o majorare a remunerațiilor, ceea ce ar fi însemnat și o punere de acord cu proiecția bugetară.

Cam despre ce sume vorbim?

Se discută cam despre 37 de milioane de lei, care au fost proiectați bugetar în prezent pe masa Parlamentului, în condițiile în care în anul 2018 nevoia reală de bani a fost de 50 de milioane de lei, asta însemnând necesitatea unei rectificări bugetare exprese care a intervenit în noiembrie cu privire la capitolul credite necesare bugetare pentru plata remunerării avocaților din oficiu, la care erau restanțe, pentru că nu mai erau bani deloc în buget.

Puteți face o exemplificare? La cât s-ar ridica prestația din oficiu?

La ora actuală, prestația din oficiu este de circa 30 de euro, care poate fi în medie pentru un an, un an și jumătate, chiar doi ani de termene succesive la care se prezintă avocatul.

30 de euro pentru doi ani unui avocat care pledează din oficiu? Nu afectează calitatea actului de justiție?

Da. Cum auziți. Neîndoielnic, oamenii aceștia nu au nevoie de avocați care să fie cointeresați în ceea ce privește calitatea prestației profesionale, care ar trebui să fie prezumat egală și de aceeași valoare și pentru cei nefavorizați. Or, o justiție cu două viteze e de neconceput într-o Europă în care noi suntem cam la nivelul Albaniei și Azerbaidjanului cu privire la alocarea bugetară făcută prin lege pentru asistența păturilor defavorizate.

Cum arată lucrurile într-o țară în care lucrurile funcționează?

Nu vă dau exemplul Olandei, Norvegiei, Suediei, unde lucrurile funcționează „super” față de Europa. Vă dau exemplul Austriei, Germaniei, Ungariei, Poloniei, unde suma nu poate fi mai mică pentru un proces de la 100 până la 150 de euro. Sunt și prestații de 50 de euro pentru o cerere de eliberare condiționată. La noi e cam 15 euro.

Ca să vedem și cealaltă față a lucrurilor: noi suntem în profesie și exercităm cam 22.500 din 30.100 de avocați. Diferența e dată de avocații suspendați, fie la cerere, fie pentru că sunt incompatibili. Dar, efectiv, în țara asta lucrează 22.500 de avocați cu drept de exercițiu al profesiei. Sunt înscriși la asistența judiciară, pentru că se joacă pe principiul libertății de înscriere, în tablouri speciale, ținute de barouri, aproximativ 6.800 de avocați.

Aceștia fac asistență din oficiu și nu au altă sursă de venit.

Nu o fac benevol și pentru că ar fi gata dispuși să facă aceste activități care sunt pe undeva și niște activități pro bono care ar trebui să fie făcute de un avocat, ci pentru nevoia de existență, pentru dreptul la existență profesională.

6.800 de avocați trăiesc numai din asta. Iar dintre ei, foarte mulți sunt soț-soție. Distribuția echitabilă, ca să nu se bată între ei și să agațe între ei câte o bucățică de pâine, presupune venituri nu mai mari de 2.100 de lei pe lună. Asta este la București.

În provincie, lucrurile sunt și mai tragice, pentru că una e nevoia de asistență juridică în București, Cluj, Brașov, Constanța, Timișoara, Oradea și alta e nevoia de asistență juridică, pentru că sunt mult mai mulți oameni care fac parte din păturile defavorizate, în Gorj, Vaslui, Tulcea, Ialomița, Călărași.

Ce veți face? Cum comentați declarațiile ministrului Tudorel Toader?

Tudorel Toader se apără invocând așa-zisa campanie electorală, susținând că în realitate acele barouri care au declanșat procesul  –  și sunt 12 la număr – sunt în realitate barourile care au ponegrit permanent conducerea Uniunii în timp, tocmai din considerente electorale, lucru pe care-l cunoaște. Dar este falsă problema, pentru că în realitate vrea să estompeze o responsabilitate care revine ministerului pe care-l conduce. Noi n-avem nimic cu el personal. Discutăm de instituții. Pe de altă parte, se apără pe ideea că n-am fi fundamentat economic solicitările. În realitate, noi am făcut aceste fundamentări economice încă din iulie 2017 și pot fi găsite pe site-ul nostru. Noi am fundamentat economic și cât costă o bucată de hârtie pe care o folosește un avocat în beneficiul statului. Pentru că, de fapt, clientul avocaților din oficiu este statul, care are obligația de a asigura această apărare obligatorie, dacă vrea să fie în continuare un stat bazat pe reguli de drept. Dacă vrea să fie un stat în care n-are nicio importanță apărarea, atunci e evident că n-ar avea nevoie de această mascaradă pe care o organizează pentru ca, în schimbul unui preț mediu de circa 30 de euro pe proces, să-i determine pe cei care au nevoi reale de existență profesională să accepte și acest tip de serviciu profesional degradant. Domnul Toader trebuie să înțeleagă că nu discutăm cu dumnealui. Astăzi e un ministru, mâine e altul, vorbim cu un minister.

Și ce veți face, dacă lucrurile nu se schimbă?

Vom avea programul pe care l-au prevăzut avocații ca fiind un program treptat de protest, fie sub formă de grevă japoneză, cu banderolă albă, fie protestul în care nu se vor mai executa anumite prestații, fie vor fi barouri care au anunțat că nu vor mai face asistență juridică. Sigur că trebuie să găsim soluții de a suspenda protestul, de a începe negocieri, iar noi credem că instituțiile din România vor înțelege că este cazul să se discute problema. Să nu uităm și că sunt întârziate directive europene privind apărarea, care nu au fost până în prezent transpuse în România, în ciuda faptului că au trecut 2-3 ani de când România se preface că aplică aceste directive: privind apărarea, prezumția de nevinovăție,  apărarea obligatorie pentru minori, pentru cei care săvârșesc fapte în alte țări, de a fi aduși aici pe bază de mandat de arestare european, și altele.

Deci, când e vorba de negociere politică se găsesc resurse financiare, când e vorba de plată compensatorie pentru cei care au săvârșit infracțiuni și condamnări sunt bani, dar pentru asistența judiciară nu sunt bani.

Comentarii

Dora Vulcan
Dora Vulcan a intrat în presă în 1992, după un stagiu la departamentul de strategie al unei campanii prezidențiale. A lucrat la agenția de știri a cotidianului România liberă, la secția de politică internă și apoi la cea de investigații, focusată pe domeniul justiției și pe ingerința politicului în anchetele penale. A fost stringer la BBC România și consultant de presă la Comisia Națională de Informatică a Guvernului României. A scris la Revista 22 despre plagiatele din mediul universitar.