Horia Georgescu, fostul șef al ANI, a anunțat, marți, pe pagina sa de Facebook, că a fost achitat definitiv de ICCJ în dosarul privind retrocedările, relatează Mediafax.

„Am fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție! Decizia este definitivă!”, a scris Horia Georgescu pe pagina sa de Facebook.

În acest dosar, Georgescu a fost condamnat în primă instanță, de Curtea de Apel București, la 4 ani de executare.

Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a mai dispus și achitarea avocatului Ingrid Mocanu și a fostului deputat Marko Attila-Gabor.

De altfel, cu excepția fostului deputat Theodor Nicolescu (8 ani închisoare cu executare) și a unui expert evaluator (3 ani închisoare), toți inculpații din dosarul retrocedărilor ANRP au primit soluții definitive de achitare.

În acest dosar, procurorii DNA au dispus, în 9 aprilie 2015, trimiterea în judecată în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.

Anchetatorii susţin că, prin acţiunile sau inacţiunile lor intenţionate, cei 12 inculpaţi au produs un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de aproape 90 de milioane de euro.

“Inculpaţii Ingrid Zaarour, Baciu Remus Virgil, Marko Attila-Gabor, Iuoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin şi Nicolescu Theodor Cătălin au fost, în perioada 2008, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. În acea calitate, cei opt inculpaţi au emis, în cazul a trei dosare (nr.13653/FFCC/2008, nr.26600/CC/2006 şi nr.8745/CC/2006) titluri de despăgubire, pe baza unor rapoarte de evaluare contrare Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi contrare prevederilor art.13, art.10 alin.6 şi 7 din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei. Scopul acelor demersuri a fost supraevaluarea imobilelor menţionate, ceea ce a adus un prejudiciu bugetului de stat şi a asigurat avantaje patrimoniale unor persoane, cesionari ai drepturilor litigioase”, susţinea DNA la momentul trimiterii în judecată. ■