Il Messaggero: Europa este divizată de Rusia, iar acum Zidul este economic

52
4 minute de lectură
Foto: Getty Images / Guliver

Zidurile nu mai sunt militare și ideologice ca în vremea Războiul Rece, ci sunt economice, politice și energetice. Europa Centrală și de Est s-a golit literalmente și conform unor studii, din 1989 şi până în prezent, a pierdut la nivel global 24 de milioane de locuitori.

Dacă Rusia, cu Moscova și Sankt Petersburg a cunoscut la începutul secolului un avânt impresionant legat de creșterea prețurilor materiilor prime, iar apoi, după 2014 a intrat în criză, Polonia a crescut enorm datorită aderării la Uniune Uniunea Europeană, la 1 mai 2004, atât de mult încât astăzi se situează pe locul cinci în rândul economiilor comunitare. Republicile Baltice au supraviețuit unei realități socio-economice complexe, încercând să se țină departe de ‘îmbrățișarea’ Moscovei. Din 2007, România și Bulgaria rămân codaşele listei ţărilor din UE. Ucraina, în schimb, a realizat o adevărată revoluție geostrategică, marcând un divorț istoric de Marea Mamă Rusia.

Și în timp ce sărbătorim prăbușirea Zidului Berlinului (cinci președinți ai fostului bloc comunist s-au întâlnit la Memorialul din Bernauer Strasse), acum linia de demarcație – care în perioada Războiului Rece se desfășura în Germania, Cehoslovacia și Balcani – s-a mutat cu o mie de kilometri înapoi, ajungând până la granița dintre Rusia, UE și Ucraina. Celebrul discurs al lui Vladimir Putin la conferința privind securitatea de la Munchen, din februarie 2007, a fost predictiv pentru ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în perioada cuprinsă între anii 2013-2014. Criza ucraineană, cu anexarea Crimeii de către Kremlin și războiul din Donbas, cu 13.000 de morți și aproape 2 milioane de persoane strămutate, a determinat actuala fractură a Vechiului Continent, cu alte cuvinte, noul Zid.

Relațiile politice dintre Rusia, foștii sateliți ai Moscovei și Uniunea Europeană au devenit tensionate, cu sancțiuni reciproce și contra-sancțiuni care au provocat pagube economiilor. Este adevărat, economia rusă a dat deja semnale îngrijorătoare în 2014, însă anumite măsuri au slăbit-o în continuare, subminând dezvoltarea ulterioară a acesteia. Astăzi, țări precum Polonia și Republica Baltică nici măcar nu vor să audă despre slăbirea sancțiunilor împotriva Moscovei. De aceeași părere este și Germania lui Merkel, care continuă totuși să facă afaceri cu Rusia, în special în domeniul energetic, așa cum demonstrează  viitoarea finalizare a gazoductului Nord-Stream 2 de sub Marea Baltică. Același lucru este valabil și pentru Ucraina, care insistă să se continue sancțiunile și chiar cere Statelor Unite să folosească arme pe frontul de est, în Donbas.

Această situație geopolitică aruncă Kremlinul în braţele antioccidentale ale Chinei. Istoria ne amintește că, dacă există o instabilitate în Rusia, întreaga Europă este afectată. Prețios este rolul jucat de Italia, o țară autoritară apreciată și de Kremlin. Menținerea deschisă a unui canal de mediere privilegiat ne-a permis să evităm resentimentele clasice ale acestor situații. În cele din urmă, Uniunea Europeană, care întâmpină dificultăți în relațiile cu Statele Unite, nu își poate permite – din punct de vedere geopolitic și economic – să aibă un vecin precum Rusia cu care nu își exploatează pe deplin potențialul. Găsirea unei soluții în Ucraina va fi cea mai bună modalitate de a scrie o nouă pagină a istoriei continentale.

Sursa: RADOR

Articol de Giuseppe D’Amato/ traducerea: Cătălina Păunel/rcostea

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele