Investițiile Transgaz, puse în așteptare de acționari

Acţionarii Transgaz au respins marți, în ședință extraordinară, finanţarea planului de investiţii al companiei în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2018-2027, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Transgaz este operatorul sistemului de transport al gazelor naturale  (SNT) și este controlat de statul român prin Ministerul Economiei, care deține peste 58% din acțiuni. Compania este implicată în mai multe proiecte de avengură, cum ar fi construcția gazoductului BRUA.

Decizia acționarilor Transgaz ridică mai multe semne de întrebare, cu atât mai mult, cu cât transportatorul de gaze este inclus pe lista companiilor de stat care ar urma să facă parte din Fondul Suveran de Investiții pe care intenționează să-l înființeze Guvernul. Implicarea companiei în transportul gazelor ce ar urma să fie extrase din Marea Neagră este, de asemenea, un punct important pe harta investițiilor operatorului de transport. Expertul în energie Gabriel Dumitrașcu a declarat, pentru Reporter Global, că acționarii companiei au dat astfel un semnal că pe o perioadă predictibilă de timp nu există certitudinea că începe exploatarea gazelor din Marea Neagră. Analistul economic Aurelian Dochia a declarat, pentru Reporter Global, că respingerea planului de investiții de către acționari este foarte probabil să aibă legătură cu Fondul Suveran, Transgaz numărându-se printre companiile care ar urma să fie incluse în acest fond. „Nefăcând investiții, nu se face nici o interconectare. Respingerea planului de investiții arată și că nu există un interes pentru interconectare, ceea ce conduce la o izolare a României în acest plan”, declară Gabriel Dumitrașcu. Analistul Aurelian Dochia susține că este foarte posibil ca statul, prin reprezentanții în AGA, să dorească păstrarea unor sume mai consistente din profit pentru acordarea de dividende. „Poate fi o amânare a soluționării problemei până când se ia o hotărâre în privința Fondului Suveran de Investiții”, susține Aurelian  Dochia.

Se cer date suplimentare

Acţionarii Transgaz au solicitat în cadrul Adunării Generale a Acționarilor (AGA) informaţii suplimentare referitoare la efortul financiar necesar pentru dezvoltarea reţelei de transport a gazelor pe teritoriul ţării, precum şi la investiţiile în infrastructura existentă şi la cele necesare pentru realizarea angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene. „Cu 1.672.809 voturi pentru, reprezentând 19,092550% din numărul total de voturi exprimate, cu 7.088.765 de voturi împotrivă, reprezentând 80,907370% din numărul total de voturi exprimate şi cu 7 voturi abţinere, reprezentând 0,000080% din numărul total de voturi exprimate, nu aprobă, la această dată, finanţarea «Planului de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale în perioada 2018 – 2027», cu menţiunea că este necesară suplimentarea Planului de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale în perioada 2018-2027, cu informaţii referitoare la investiţiile care să asigure dezvoltarea reţelei de transport pe teritoriul României, la investiţiile în infrastructura existentă şi la cele necesare pentru realizarea angajamentelor luate faţă de Comisia Europeană (ex: realizarea interconexiunilor la volumele şi parametrii tehnici asumaţi), precum şi la suportabilitatea efortului financiar asumat”, se arată în raportul menţionat.

Profitabilitate în scădere

Cel mai important proiect din planul de investiţii de 1,9 miliarde de euro, potrivit datelor din convocatorul AGA, până în 2027 rămâne BRUA (interconectorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria), faza 1 – în valoare de 478,6 milioane de euro, faza 2 , care va necesita 68,8 de milioane de euro, urmată de faza 3 – în valoare de 530 de milioane de euro. Alte proiecte majore vizează dezvoltarea pe teritoriul României a coridorului sudic de transport, pentru preluarea gazelor de la ţărmul Mării Negre, unde vor merge 360 de milioane de euro.

Pentru dezvoltarea sistemului de transport al gazelor din partea de est al României ar fi urmat, potrivit planului prezentat în AGA, să fie alocate investiţii de 174 milioane de euro, iar pentru interconectarea SNT cu conducta de tranzit T1 şi reverse flow la Isaccea vor fi cheltuite 101 milioane de euro. Totodată, interconectarea cu Ucraina va costa 125 de milioane de euro, iar cea cu Serbia – 42 de milioane de euro. „Prin realizarea obiectivelor stabilite în planul de dezvoltare pe 10 ani, 2018-2027, Transgaz doreşte să devină un important operator de transport de gaze naturale pe piaţa internaţională a gazelor naturale, cu un sistem naţional de transport modernizat, inteligent, integrat la nivel european şi cu un sistem de management modern, aliniat la standardele de performanţă şi reglementările legislative internaţionale”, se arată în documentul discutat de acţionari. La finalul anului 2018, Transgaz a lansat licitația de selectare a companiilor care vor executa lucrările de construcție aferente fazei 2 a proiectului de interconectare a SNT cu una dintre conductele de tranzit ce traversează România venind din Ucraina și prin care sunt livrate gaze în Bulgaria, iar de acolo în Turcia, Grecia și Macedonia, inclusiv de către gigantul rus de stat Gazprom.

Proiectul se numește „consolidarea sistemului de transport în România, între Onești – Isaccea și inversarea fluxului la Isaccea – faza 2 (interconectarea Sistemului Național de Transport cu Sistemul Internațional și reverse flow la Isaccea – faza 2): modernizarea stației de comprimare Onești și modernizarea stației de comprimare Siliștea” și se află pe cea de-a treia listă a proiectelor energetice de interes comun adoptată de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că ar putea beneficia de finanțare din partea autorităților de la Bruxelles. 

Valoarea totală estimată a contractului este de 239,4 milioane lei. Profitabilitatea Transgaz a scăzut anul trecut. Compania a realizat venituri din exploatare, înainte de activitatea de echilibrare, de 1,64 miliarde lei, în declin cu 6,28% față de cele de 1,75 miliarde lei. Transportatorul de gaze a fost afectat de reducerea tarifelor reglementate, iar profitul din exploatare a scăzut cu 12,35%, la 582,59 milioane lei, de la 664,72 milioane lei. Cea mai importantă scădere în bilanțul transportatorului de gaze naturale s-a resimțit la nivelul veniturilor financiare nete. Acestea au coborât cu 46,72%, la 21,48 milioane lei, de la 40,32 milioane lei. Astfel, profitul net a coborât cu 14,28%, la 498,95 milioane lei, de la 582,06 milioane lei. La data de 31 decembrie 2018, activele totale ale Transgaz se ridicau la 5,61 miliarde lei, în creștere cu 7,26% față de cele de 5,23 miliarde lei de la sfârșitul anului 2017. În același interval de raportare, datoriile totale au crescut cu 28,47%, la 1,94 miliarde lei, de la 1,51 miliarde lei.

Cel mai important proiect din planul de investiţii de 1,9 miliarde de euro, potrivit datelor din convocatorul AGA, până în 2027 rămâne BRUA (interconectorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria), faza 1 – în valoare de 478,6 milioane de euro, faza 2 , care va necesita 68,8 de milioane de euro, urmată de faza 3 – în valoare de 530 de milioane de euro. Alte proiecte majore vizează dezvoltarea pe teritoriul României a coridorului sudic de transport, pentru preluarea gazelor de la ţărmul Mării Negre, unde vor merge 360 de milioane de euro. Pentru dezvoltarea sistemului de transport al gazelor din partea de est al României ar fi urmat, potrivit planului prezentat în AGA, să fie alocate investiţii de 174 milioane de euro, iar pentru interconectarea SNT cu conducta de tranzit T1 şi reverse flow la Isaccea vor fi cheltuite 101 milioane de euro.

Totodată, interconectarea cu Ucraina va costa 125 de milioane de euro, iar cea cu Serbia – 42 de milioane de euro. „Prin realizarea obiectivelor stabilite în planul de dezvoltare pe 10 ani, 2018-2027, Transgaz doreşte să devină un important operator de transport de gaze naturale pe piaţa internaţională a gazelor naturale, cu un sistem naţional de transport modernizat, inteligent, integrat la nivel european şi cu un sistem de management modern, aliniat la standardele de performanţă şi reglementările legislative internaţionale”, se arată în documentul discutat de acţionari. La finalul anului 2018, Transgaz a lansat licitația de selectare a companiilor care vor executa lucrările de construcție aferente fazei 2 a proiectului de interconectare a SNT cu una dintre conductele de tranzit ce traversează România venind din Ucraina și prin care sunt livrate gaze în Bulgaria, iar de acolo în Turcia, Grecia și Macedonia, inclusiv de către gigantul rus de stat Gazprom.

Proiectul se numește „consolidarea sistemului de transport în România, între Onești – Isaccea și inversarea fluxului la Isaccea – faza 2 (interconectarea Sistemului Național de Transport cu Sistemul Internațional și reverse flow la Isaccea – faza 2): modernizarea stației de comprimare Onești și modernizarea stației de comprimare Siliștea” și se află pe cea de-a treia listă a proiectelor energetice de interes comun adoptată de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că ar putea beneficia de finanțare din partea autorităților de la Bruxelles. 

Valoarea totală estimată a contractului este de 239,4 milioane lei. Profitabilitatea Transgaz a scăzut anul trecut. Compania a realizat venituri din exploatare, înainte de activitatea de echilibrare, de 1,64 miliarde lei, în declin cu 6,28% față de cele de 1,75 miliarde lei. Transportatorul de gaze a fost afectat de reducerea tarifelor reglementate, iar profitul din exploatare a scăzut cu 12,35%, la 582,59 milioane lei, de la 664,72 milioane lei. Cea mai importantă scădere în bilanțul transportatorului de gaze naturale s-a resimțit la nivelul veniturilor financiare nete. Acestea au coborât cu 46,72%, la 21,48 milioane lei, de la 40,32 milioane lei. Astfel, profitul net a coborât cu 14,28%, la 498,95 milioane lei, de la 582,06 milioane lei. La data de 31 decembrie 2018, activele totale ale Transgaz se ridicau la 5,61 miliarde lei, în creștere cu 7,26% față de cele de 5,23 miliarde lei de la sfârșitul anului 2017. În același interval de raportare, datoriile totale au crescut cu 28,47%, la 1,94 miliarde lei, de la 1,51 miliarde lei.

Comentarii

Lidia Truică
Jurnalist cu 27 de ani de experiență, din care 23 în presa economică. A debutat în presă in 1993 ca jurnalist la cotidianul Evenimentul Zilei și a continuat să lucreze în mai multe instituții de presă abordând domenii precum agricultura, energie, sanatate.