Fostul procuror-șef al Parchetului Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a rămas printre primii cinci în cursa pentru șefia Parchetului European, după ce comisia care analizează dosarele candidaților a respins alte două candidaturi din partea României, transmite Europa Liberă.

Treizeci de candidați s-au înscris pentru funcția de procuror-șef European până pe data de 14 decembrie 2018.

Comisia de selecție este formată din douăsprezece persoane, foști membri ai Curții Europene de Justiție, membri ai instanțelor naționale supreme, procurori de grad înalt și avocați.

Lista cu cei cinci candidați rămași în cursă va fi remisă Comisiei JAI (Formațiunea Justiție și Afaceri Interne) din cadrul Consiliului Uniunii Europene și Comisiei LIBE (de libertăți civile, justiție și afaceri interne) a Parlamentului European. Cuvântul final îl vor avea forurile din care fac parte aceste comisii, adică Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Autoritățile naționale nu pot influența alegere procurorului-șef european

Procedura alegerii procurorului-șef european nu poate fi influențată de instanțele sau de autoritățile naționale.

În august 2018, ministrul Justiției, Tudorel Toader, își atribuia autoritatea desemnării, din partea României, a candidatului pentru funcția de procuror-șef european, spunând că nu intenționează să o propună pe Kovesi pentru această funcție, pentru că nu are cum să o ”recompenseze” pentru ”greșelile pe care le-a făcut”.

”Trebuie să urmăm aceeași procedură de selecție și desemnare a procurorului european. De principiu, nu pot recompensa pe cineva pentru greșelile pe care le-a făcut, cu speranța că pe viitor nu le va mai repeta. Am vorbit despre procurorul european, până la finalul acestui an trebuie să desemnăm procurorul din partea României. Categoric nu poate fi scoasă automat din această cursă”, spunea la acea vreme ministrul Toader.

Regulamentului de funcționare a Parchetului European (EPPO) prevede că ”procurorul-șef european acționează în interesul Uniunii în ansamblul său și nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la nicio persoană din afara EPPO, de la niciun stat membru al Uniunii Europene sau nicio instituție, niciun organ, niciun oficiu, nicio agenție a Uniunii în exercitarea atribuțiilor care îi revin în temeiul Regulamentului privind EPPO. Candidații trebuie să își declare angajamentul de a acționa în mod independent, în interesul public, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul privind EPPO, și să declare orice interese despre care s-ar putea considera că le afectează independența”.

Laura Codruța Kovesi a fost revocată din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, în februarie trecut, în urma unui raport de douăzeci de puncte făcut de ministrul Justiției Tudorel Toader, căruia Curtea Constituțională i-a dat dreptate printr-o decizie din mai 2018, după ce președintele Iohannis a refuzat propunerea de revocare a ministrului.

În decembrie 2018, Laura Codruța Kovesi a făcut o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care a reclamat faptul că i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin decizia din mai 2018 a Curții Constituționale din România. Ea a reclamat că nu a avut posibilitatea să se apere în fața Curții Constituționale, că nu i s-a oferit nici măcar calitatea de intervenientă, pentru a-și putea exprima propriul punct de vedere și că nu a putut contesta decizia CCR, care nu este prevăzută în Dreptul intern la deciziile Curții.