La Krynica, șefii burselor din regiune văd și oportunități în Brexit

49
5 minute de lectură

Un bilanț personal al primei zile a celui de-al 29-lea Forum Economic de la Krynica descrie admirația față de inițiativa care reunește peste 4.000 de invitați, lideri politici, guvernanți din toate statele europene, oameni de afaceri, analiști și, nu în ultimul rând, jurnaliști. Un orășel de munte de dimensiunile Sinaiei, Krynica este gazda primitoare, oarecum tăcută și eficientă, a unui forum care se vrea o alternativă central și est-europeană a celebrului Davos.

La Krynica, viitorul european, intensitatea crizelor globale, inclusiv efectul Brexit-ului, sunt preocupările șefilor marilor burse de valori din regiune. Noua arhitectură politică și economică a Europei se va schimba, iar unele modificări sunt necesare, pentru buna funcționare a piețelor financiare, consideră Petr Koblic, președintele Bursei de Valori din Praga, în panelul privind provocările și oportunitățile integrării piețelor de capital din regiunea central și est-europeană, pe care l-am moderat la Krynica.

Brexit-ul va fi un șoc încă greu de perceput pentru piețele financiare, dar va aduce și oportunități afacerilor din regiune, crede Jacek Fotek, vicepreședintele Bursei de Valori din Varșovia. Richárd Végh, președintele Bursei de Valori din Budapesta, nu se teme de o eventuală recesiune provocată de un Brexit dur, acompaniat de noi tensiuni ale războiului comercial, dar se referă strict la economia ungară.

Toți cad însă de acord că liderii europeni trebuie să rescrie termenii unui set de reglementări adunate în MIFID II, un cadru legislativ extrem de rigid, creionat cu scopul de a proteja investitorii și de a face bursele mai eficiente. În realitate, MIFID II a creat rigidități, a asigurat lipsa transparenței și a sufocat bursele de valori de reglementări, cărora sute de platforme de tranzacționare independente nu li se supun.

Deocamdată, la masa liderilor burselor de valori din regiune domnesc încrederea și calmul că economiile vor continua să crească în ritmuri alerte, că investitorii nu-și vor abandona plasamentele. Trebuie însă să spun că șefii burselor sunt pe aceeași poziție cu a guvernatorilor băncilor centrale: nu pot striga „criză” fără să declanșeze o fugă a banilor din piețele lor. Ca atare, sunt obligați să fie optimiști, iar noi, jurnaliștii, suntem obligați să-i punem pe gânduri.

În timpul panelului, Petr Koblic, care este și președintele Federației Europene a Burselor de Valori Europene, citea știrile pe telefon. Între timp, Boris Johnson pierduse o bătălie cu parlamentul britanic și se așeza în tranșeele alegerilor anticipate. În Argentina se introducea controlul valutar, cu limite impuse cantității de valută care poate fi schimbată. În paralel cu această lume central și est-europeană, angajată în cursa pentru ajungerea din urmă a economiilor vechi, așezate, ale continentului, sau poate chiar în interiorul ei, se zbat semnele populismului. Unele dintre statele din regiune tind să facă parte dintr-un club de management al populismului, din care fac deja parte state-vedetă ca Venezuela, Argentina sau Zimbabwe, frecventat de Grecia și de Italia. Dacă se va extinde populismul, va fi mult mai periculos decât Brexitul, ale cărui efecte, încă greu de estimat, vor fi totuși trecătoare. Populismul economic duce la izolare și la sărăcie și, odată instalat, este greu de combătut cu armele democrației, așa cum o știm noi azi.

La Forumul economic de la Krynica se desfășoară în paralel zeci de paneluri de discuție, liderii politici sau ai lumii economice nu pleacă, grăbiți, după discuții, rămân în campusul improvizat al Forumului, stau de vorbă cu jurnaliști, cu experți, cu oameni de afaceri, schimbă impresii și, mai ales, idei. Sunt dezbătute temele zilei, problemele economiei, viitorul ei și al Europei, războiul civilizațiilor, dar și reforma statului și este căutat un răspuns la dilema: este cultura o artă sau o afacere?

„În această conjunctură, de efervescență a dialogului, de schimb real de idei, simt cu intensitate cât de patriot sunt și cât de mult aș vrea să organizăm și noi astfel de evenimente”, îmi spune Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor în vremea cabinetului tehnocrat. Dar cad de acord împreună cu Gabriel Biriș că nivelul profesional al liderilor prezenți în sălile de dezbatere este impecabil și ne gândim că ar fi cazul să iasă și valorile noastre la rampă. Evident, mai sperăm că în viitoarele sezoane electorale vor fi atrași spre viața politică și profesioniști în domenii de vârf ale economiei și dreptului, de așa manieră încât să asigurăm o platformă legislativă coerentă, care să susțină dezvoltarea economiei și societății noastre. Îi asculți pe reprezentanții mediului de afaceri polonez și înțelegi că seriozitatea și profesionalismul lor a coincis cu perspectiva diverselor guverne, care de altfel au asigurat o constantă creștere a economiei poloneze, chiar și în vremuri dificile. Un studiu al școlii de economie din Varșovia, prezentat în prima zi a Forumului, arată că economia Poloniei va ajunge din urmă Germania în 21 de ani, dacă își va menține actualul ritm de creștere. Ei bine, din 1990 încoace, Polonia a crescut în medie cu 3,2%, fără hiperinflație, ca la noi, fără devalorizări brutale ale zlotului. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele