Le Point: Macron și Putin, un dialog al surzilor

96
4 minute de lectură

Întâlnirea între patru ochi Emmanuel Macron – Vladimir Putin la fortul Brégançon s-a încheiat cu o vagă promisiune de progres în dosarele încâlcite privind Ucraina si Siria, se arată într-un articol din Le Point preluat de RADOR.

Redăm articolul integral:

Întâlnirea între patru ochi Emmanuel Macron – Vladimir Putin la fortul Brégançon a permis un progres: eliberarea bancherului francez Philippe Delpal arestat la Moscova de şase luni şi acum pus în arest la domiciliu într-o misterioasă afacere de fraudă care seamănă mai curând cu o reglare de conturi.

Un gest consimţit de justiţia rusă în ajunul vizitei şefului de la Kremlin în Franţa. În rest, nimic concret. Nimic despre frontul ucrainean, care este supus unui schimb de tiruri cotidian între forţele Kievului şi separatiştii proruşi.

Un război declanşat în urmă cu cinci ani, care a făcut 13.000 de morţi, în timpul căruia Ucraina s-a văzut rămasă fără Donbas, regiunea minieră din estul tării, o suprafaţă mai mare decât Île-de-France, aflată de facto în puterea Moscovei.

De la acordurile de la Minsk încheiate în 2014 şi 2015 şi destinate să pună capăt luptelor, bombardamentele nu au încetat niciodată. Douăzeci de armistiţii au fost încălcate, ultimul în urmă cu abia o lună. Rachete, grenade, obuze se abat fără încetare asupra liniei de demarcaţie, lungă de 470 km.

În noaptea de 6 august, lângă Doneţk, patru soldaţi ucraineni au pierit în tranşee, seceraţi de mitralierele duşmane. O lovitură dură pentru Volodimir Zelenski, noul preşedinte ucrainean ales după ce s-a angajat să readucă pacea în regiune.

Manevrele lui Putin

De a doua zi, fostul actor devenit preşedinte face apel la Putin de urgenţă şi îi cere să-şi folosească „influenţa” pe lângă separatişti pentru ca aceştia „să înceteze să-i ucidă cetăţenii”.

Dar Putin se face că nu înţelege. În ciuda insistenţelor Parisului şi Berlinului, el refuză să-i elibereze pe cei 24 de marinari ucraineni capturaţi de gărzile de coastă în largul Crimeii, în noiembrie.

Acţionând contra cronometru, el speră să obţină un maxim de concesii de la Zelenski, aliatul occidentalilor. Exemplu? Crearea unei federaţii care ar permite scoaterea Donbasului de sub autoritatea Kievului. Sau de ce nu, recunoaşterea Crimeii anexate în 2014 în schimbul încheierii rebeliunii separatiste.

Stăpânul de la Kremlin chiar ridică preţul. În primăvară, el a aprobat distribuirea de paşapoarte ruseşti locuitorilor din estul Ucrainei. O manevră care ar justifica o viitoare intervenţie a armatei ruse pentru a-i proteja pe aceşti noi cetăţeni. Alt semn de înăsprire: înmulţirea posturilor de control în sectoarele controlate de fortele pro-ruse. O iniţiativă care urmăreşte să închidă şi mai mult frontiera.

Spinosul dosar Idlib

Totuşi, Emmanuel Macron este încrezător. El promite un summit în patru pe tema Donbasului cu Germania, Ucraina şi Rusia „în următoarele săptămâni”. El speră de asemenea să-l convingă pe Putin să se mişte într-un alt dosar: Idlib, oraşul sirian asediat de trupele Damascului şi de aviaţia rusă.

Au fost recenzaţi peste 700 de morţi în ultimele trei luni. „Civili trăiesc sub bombardamente”, a pledat preşedintele francez. „Luptăm cu teroriştii”, i-a răspuns omologul lui. Un dialog al surzilor pe care Macron intenţionează să-l depăşească.

„Trebuie să ne proiectăm dincolo de dezacordurile noastre”, a conchis el. Cum? Nimeni nu ştie. O certitudine: buchetul de flori albe oferit de Putin, zâmbitor, primei doamne şi remarca amabilă privind tenul bronzat al locatarului de la Palatul Élysée nu vor fi suficiente să mascheze disensiunile.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele