Deşi Ucraina a ales un nou preşedinte în 2019, iar Parlamentul s-a schimbat, în relaţiile diplomatice ungaro-ucrainene nu s-a înregistrat nici un progres şi nici comunitatea maghiară din Transcarpatia nu poate respira uşurată, deoarece legile antimaghiare încă mai atârnă deasupra capului ei ca sabia lui Damocles. Oare anul 2020 va aduce o schimbarea în viaţa acestei comunităţi maghiare, care se află în cea mai grea situaţie dintre comunităţile maghiare de dincolo de graniţele Ungariei?
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroșenko, care a promovat o politică anti-minoritară, a fost înlocuit în 2019 cu Volodimir Zelenski şi a fost schimbată aproape integral şi structura Parlamentului de la Kiev. În istoria Ucrainei independente s-a întâmplat pentru prima dată că formaţiunea învingătoare la alegeri, Partidul “Sluga poporului”, care l-a susţinut pe noul şef al statului, nu a avut nevoie de un partener de coaliţie, deoarece prin obţinerea a 252 de mandate a avut o majoritate parlamentară în legislativul cu 450 de locuri. Iar în toamna anului 2020 vor avea loc alegeri locale.
Până atunci se va transforma radical sistemul privind administraţia publică. În Transcarpatia, de exemplu, ar putea fi înfiinţate 60 de micro-regiuni, şi în locul celor 13 raioane existente în prezent să rămână doar trei-patru. Majoritatea covârşitoare a satelor cu populaţia majoritară de etnie maghiară încearcă să se unească în anumite micro-regiuni pentru garantarea majorităţii maghiare în organismele reprezentative ale acestor regiuni. Din cele 60 de micro-regiuni planificate în opt-zece sunt şanse mari pentru formarea unei majorităţi maghiare, sau pentru ca reprezentanţii maghiari să aibă cel puţin o pondere decisivă. Pe de altă parte, este uşor de imaginat că singurul raion cu majoritate maghiară, respectiv Beregovo, va fi dizolvat. Organizaţiile locale pentru apărarea intereselor maghiarilor vor încerca să lupte pe toate fronturile pentru păstrarea acestui raion, dar aceasta va depinde în primul rând de voinţa politică a Kievului.
Se pare că acest tip de atitudine politică se va relaxa foarte lent în comparaţie cu retorica conducerii anterioare. Cu toate că au fost făcute deja câteva gesturi – cum ar fi cuvintele maghiare rostite de Volodimir Zelenski în cadrul mesajului său de Anul Nou sau atitudinea mai permisivă faţă de dubla cetăţenie -, nu s-au făcut progrese semnificative. Nu există nicio intenţie pentru restituirea drepturilor privind învăţământul în limba maghiară şi folosirea limbii materne, de care au fost privaţi maghiarii. Ba mai mult, după demisia guvernatorului Moskal Hennadiy poziţia maghiarilor nu mai este atât de puternică nici în Transcarpatia, aşa cum era înainte, deoarece înalţi funcţionari maghiari au plecat din administraţie şi numai datorită coaliţiei maghiare puternice din Consiliul Regional maghiarii din Transcarpatia încă îşi păstrează poziţiile. Va fi foarte dificil menţinerea acestor poziţii la alegerile care vor avea loc, probabil, în octombrie a acestui an.
La alegerile parlamentare anticipate care au avut loc anul trecut, candidaţii maghiari au obţinut doar 33 de mii de voturi, ceea ce ar putea să fie insuficient în această toamnă, şi nici alegerile care au fost organizate anul trecut, în decembrie, în micro-regiuni, nu au adus rezultatele aşteptate de cele două forţe politice maghiare, respectiv Uniunea Culturală Maghiară din Transcarpatia (KMKSZ) şi Uniunea Democrată Maghiară din Ucraina (UMDSZ). În acest context, preşedintele UMDSZ, László Zubanovics, a declarat, într-un interviu acordat ziarului “Kárpáti Igaz Szó”: “Să fim foarte sinceri: nava sistemului privind reprezentarea intereselor politice ale organizaţiilor maghiare, care a funcţionat aproape trei decenii, acum practic a naufragiat”. László Zubanovics a adăugat că numărul total de voturi obţinute la alegerile parlamentare ar putea să nu fie suficiente la alegerile locale din anul viitor pentru a asigura reprezentarea maghiară în Consiliul Regional Transcarpatia.
La rândul său, vicepreşedintele KMKSZ şi al Consiliului Regional Transcarpatia, József Barta, s-a referit la relaţiile dintre Kiev şi Budapesta, într-un interviu de bilanţ acordat săptămânalului “Kárpátalja”, menţionând: “Este norocul nostru că Ungaria are un Guvern care se angajează să obstrucţioneze apropierea Ucrainei de NATO şi UE până când nu vom recăpăta drepturile noastre anterioare. Această presiune politică este foarte neplăcută pentru Kiev. Soluţia ar fi dacă liderii celor două ţări ar decide în sfârşit să se aşeze la masa negocierilor şi ar identifica o soluţie de compromis acceptabilă de ambele părţi. Aceasta ar fi o soluţie democratică, europeană. Actuala situaţie nu este bună pentru nimeni”.
Traducerea: Rozália Gănciulescu/rcostea
Sursa: RADOR