Noua lege a laptelui costă procesatorii 10 milioane de euro

Procesatorii de lapte se gândesc să-și facă bagajele și să abandoneze businessurile din România, după numeroasele modificări legislative care îi pun în imposibilitatea de a mai fi competitivi. Ultima astfel de modificare este o noua lege a laptelui, lansată, recent, în dezbatere de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), care are scopul declarat de a reglementa sectorul laptelui și al produselor lactate, al preparatelor pe bază de lapte și al celor ce au ca materie primă produse obținute din lapte și care creează cadrul juridic în ceea ce privește prezentarea produselor și comercializarea acestora. Președintele Asociației Patronale din Industria Laptelui din România (APRIL), Dorin Cojocaru, a declarat pentru Reporter Global că această lege este inutilă și că va genera costuri de circa 10 milioane de euro pentru procesatorii de lapte, cu schimbarea etichetelor, a ambalajelor etc.

APRIL reunește principalii procesatori de lapte la nivel național. 80% din laptele produs în România este prelucrat de membrii APRIL, iar 78% din angajații din sectorul de procesare a laptelui lucrează în societăți afiliate. La finalul anului trecut, când o altă formă a legii laptelui a apărut în spațiul public, organizația a informat Bruxellesul cu privire la faptul că multe prevederi încalcă reglementările europene. MADR nu a renunțat însă la ideea adoptării legii. Astfel că, la finalul lunii ianuarie, după consultarea cu mai multe asociații profesionale, a lansat spre dezbatere publică o nouă formă, dar tot cu încălcări ale legislației europene, susține Dorin Cojocaru. MADR a avut această inițiativă după ce în urma mai multor controale întreprinse anul trecut, dar și de la începutul acestui an, de mai multe instituții cu atribuții de control, în domeniul HORECA s-au constatat mai multe nereguli cu privire la calitatea produselor utilizate ca lactate. „Prezenta lege reglementează informațiile obligatorii care trebuie inscripționate pe eticheta laptelui de consum și a produselor lactate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011. De asemenea, se înființează Registrului Laptelui în cadrul direcției tehnice de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în care operatorii economici trebuie să se înscrie pentru a putea desfășura activităţi în domeniul procesării laptelui crud și al producției laptelui de consum și a produselor lactate, destinate comercializării”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege. Președintele APRIL susține că, de fapt, înființarea Registrului Laptelui este principala miză a acestei legi. „Au înființat Camera de Comerț Agroalimentar și vor să întocmească baze de date cu operatorii din domeniu. Deja operatorii economici din sectorul laptelui se înscriu și raportează activitatea, lunar, la ANSVSA, conform Regulamentelor Europene 853, 625, 882 și Ordinului 111/2008, precum și la APIA, conform HG441/2014, fiind înscriși în Registrul de Prim Cumpărător de Lapte. Operatorii economici din industria laptelui rapor­tează lunar cantitățile de lapte cumpărate, calitatea și parametrii calitativi, producția lunară pe categorii de produse. Deci aceste date se centralizează deja, astfel încât legea nu ar aduce decât un plus de birocrație!“

Legea se aplică doar producătorilor români

Conform proiectului de lege „înscrierea în Registrul Laptelui, a produselor, este obligatorie pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul prelucrării/producţiei/distribuției laptelui de consum și al produselor lactate, persoane juridice, indiferent de forma de organizare şi de tipul de proprietate. Prevederile prezentei legi nu se aplică producătorilor agricoli, persoane fizice ce obțin produse agricole în propria fermă/gospodărie și care depășesc necesarul de consum propriu și le valorifică pe piață în baza atestatului de producător și car­netului de comercializare, potrivit Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare“. Ca să poată fi înscriși în Registrul Laptelui, agenții economici trebuie să depună, printre alte documente, și câte o fișă a fiecăruia dintre produsele pe care le va livra, care să prezinte compoziția, conținutul energetic etc., precum și o scurtă prezentare a produsului, în care să descrie procedeul de fabricație și, mai presus de toate, cantitatea preconizată de vânzare lunară. Adică, încă înainte de a-și începe activitatea, agentul economic ar trebui să știe și cât va vinde din fiecare produs pe care îl va fabrica. Un alt articol al actului normativ prevede ca numărul din Registrul Laptelui atribuit fiecărui producător să fie inscripționat pe eticheta produselor acestuia, „în centrul unui dreptunghi, alb-negru, precedat de sintagma Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale“ (art. 11 alin. 2). Dorin Cojocaru susține că, deși proiectul de lege a fost inițiat în urma unor controale în domeniul HORECA, acesta nu este vizat de noile reglementări, ci doar marfa de la raft. Astfel, odată produsele ajunse la unitățile de alimentație publică, de exemplu, consumatorul nu mai are niciun control. „Dacă în magazine produsul se vinde ca topping pentru pizza, dar producătorul de pizza îl valorifică drept cașcaval, cum controlezi acest lucru?”, se întreabă președintele APRIL. O altă problemă a legii este că îi afectează doar pe producătorii români. „Producătorii din UE nu sunt obligați să se supună acestor prevederi, iar marfa lor nu poate fi oprită de la comercializare în România, căci s-ar încălca principiul liberei circulații a mărfurilor. În consecință, producătorii interni ar fi puși într-o situație dezavantajoasă din punct de vedere concurențial, față de cei comunitari”, declară Dorin Cojocaru.

Produsele cu adaosuri de grăsimi vegetale, separate de cele din lapte

 Proiectul instituie interdicția de comercializare a produselor lactate cu adaos de grăsimi vegetale în același loc cu laptele și produsele lactate care nu conțin grăsimi vegetale. În același sens, se reglementează ca fabricarea produselor lactate cu adaos de grăsimi vegetale să se proceseze în partidă separată față de lapte și produse lactate. Totodată, produsele lactate cu adaos de grăsimi vegetale trebuie să se comercializeze într-un spațiu bine delimitat, cu atenționare explicită către cumpărător a conținutului acestor produse. Aceleași norme sunt aplicabile și vânzării produselor lactate cu adaos de grăsimi vrac comercializate vrac, precum și mâncărurilor, produselor de patiserie și pizzerie, fast-food, cofetărie, produselor culinare din alimentația publică. Produsele obținute din lapte și/sau cazeină și grăsimi vegetale/animale sunt prezentate sub denumiri de brânzeturi comercializate sub denumiri improprii, denumiri comerciale care creează ideea că sunt produse lactate, deși acestea sunt grăsimi vegetale. „Denumirile utilizate în prezent scot în evidență anumite ingrediente care prin proporția lor în compoziție nu dau specificitate produsului și creează confuzie pentru consumatori. Există foarte multe abateri în informarea consumatorilor cu privire la comercializarea produselor lactate în vrac, astfel: lipsa informațiilor obligatorii la locul de comercializare, respectiv, denumirea sub care se vinde produsul, data durabilității minimale sau data-limită de consum și ingredientele alergene”, arată MADR.

Comentarii