Planul de investiții pentru Europa a fost creat pe fondul nivelurilor scăzute ale investițiilor și al creșterii lente cauzate de criza economică. El a trasat o “foaie de parcurs pentru a readuce Europa la locul de muncă, pentru a stimula economia noastră”.
Acest plan, cunoscut și sub numele de „Planul Juncker”, nu a finanțat doar proiecte inovatoare și noi tehnologii, ci a sprijinit și alte obiective ale UE, cum ar fi politica digitală, socială și de transport. Datorită Fondului European pentru Investiții Strategice (EFSI), 15 milioane de gospodării au acces la banda largă de mare viteză, au fost construite sau renovate peste 500.000 de locuințe sociale și accesibile, 7,4 milioane de gospodării au fost alimentate cu energie regenerabilă.
EFSI a mobilizat investiții suplimentare în valoare de 335 de miliarde de euro în întreaga Uniune Europeană din 2015. Planul Juncker susține crearea a aproximativ 750 000 de locuri de muncă. Până în 2020, această cifră va crește la 1,4 milioane. Mai departe, a crescut PIB-ul UE cu 0,6%. Până în 2020, creșterea va fi de aproximativ 1,3%.
Planul Juncker se concentrează și pe întreprinderile mici și mijlocii(IMM-uri), aproximativ 700.000 de societăți comerciale, care vor putea beneficia de finanțare.
Actualul program de investiții va dura până în 2020. Dar ce se întâmplă acum când Jean-Claude Juncker nu mai este la conducerea comisiei? Noul program, bazat pe EFSI, va avea loc între 2021 și 2027. InvestEU își propune să cheltuiască încă 650 de miliarde de euro.
