Tribunalul Bucureşti face paşi în dosarul privind trecerea Insulei Belina şi a Braţului Pavel din patrimoniul Apelor Române în cel al Consiliului Judeţean Teleorman.

Instanţa a audiat marţi primul inculpat din acest dosar, respectiv pe fostul şef al CJ Teleorman, Adrian Gîdea, cel care a preluat conducerea judeţului după Liviu Dragnea.

În postura sa de fost şef de consiliu judeţean, Gîdea a povestit în detaliu modul în care a procedat, din punct de vedere administrativ, în legătură cu procedurile şi actele necesare acestei treceri, dar a devenit lapidar şi dezinformat atunci când întrebările s-au îndreptat către predecesorul său, Liviu Dragnea.

Audierea lui Gîdea a durat ore întregi, timp în care acesta a vorbit liber în timp ce instanţa a consemnat totul în timp real, după care au urmat întrebările procurorului din sală, a avocaţilor dar şi ale judecătorului.

Acesta a explicat că decizia de a muta scriptic cele două imobile de la Apele Române la Consiliul Judeţean (CJ) Teleorman a venit din dorinţa de a acumula bani la buget prin exploatarea lor turistică.

„O să vă spun exact cum au stat lucrurile. Dacă doriți să merg la poligraf nu am nici problemă și nicio ezitare.

Am devenit președintele CJ Teleorman în februarie 2013. În campania de atunci am promis oamenilor realizarea cât mai multor proiecte pentru dezvoltarea județului şi atragerea a cât mai multe fonduri europene.

Undeva în primăvara lui 2013, la 2, 3 luni după investire la Consiliul Județean, am primit o adresă de la Agenția de dezvoltare regională Sud Muntenia, cu sediul în Călărași, agenție de care ţine și judeţul Teleorman.

Se ocupă cu proiectele derulate de autoritățile publice locale. La această adresă primită, CJ a răspuns transmițând mai multe idei de proiect printre care și una pe zona turistică privind reabilitarea și valorificarea cadrului natural al zonei Dunării, comuna Seaca din Teleorman.

Eu ştiind zona, pentru că am copilărit acolo, am înţeles potenţialul turistic şi am vorbit cu colegii mei să încercăm să dezvoltăm un proiect”, a povestit fostul şef din Teleorman.

După ce a enumerat toţi paşii pe care i-a făcut în acest sens şi anume trimiterea de adrese la Apele Române, la agenţia pomenită şi iniţierea de proiect de hotărâre a CJ Teleorman Gîdea a spus că procedura efectivă de preluare a celor două imobile s-a făcut prin închierea unor procese verbale de predare primire între specialişti ai CJ Teleorman şi ai Apelor Române precum şi un protocol la acest proces verbal.

Întrebat despre cum s-a ajuns ca Tel Drum, firmă despre care se spune că ar fi condusă prin interpuşi de Liviu Dragnea, să obţină după această preluare un contract de concesiune în continuare, Gîdea a explicat că refacerea contractelor chiriaşilor Apelor Române era o condiţie a Hotărârii de Guvern (HG) dată în acest sens.

El spune că nu a făcut decât să respecte paşii procedurali indicaţi în HG, astfel că a contactat firma Tel Drum, care a pus condiţii la reînoirea contractului de închiriere cu CJ Teleorman.

„Urma ca după încheierea protocolului, cei de la Apele Române să înceteze contractele de închiriere existente.

În acest sens CJ Teleorman a transmis o adresă la cei doi locatari, la Tel Drum și la o persoană fizică.

La această adresă Tel Drum a cerut CJ în scris ca la obiectul contractului să se mai adauge o suprafață în plus faţă de suprafața din contractul cu Apele Române. Totodată cerea concesiunea pe zece ani de valabilitate după schimbarea contractorilor.

CJ Teleorman a răspuns în scris la această cerere, respectiv că nu se poate adăuga o suprafaţă în plus faţă de obiectul contractelor şi că trebuie organizată licitație pentru orice nouă suprafaţă.

S-a atras atenția că acele contracte ramân fix la fel ca cele cu Apele Române”, a mai arătat fostul şef al CJ Teleorman Adrian Gîdea.

După toate lămuririle oferite, instanţa de judecată i-a cerut lui Gîdea să detalieze natura relaţiei sale cu Liviu Dragnea şi să spună de ce insula Belina era inaccesibilă publicului.

Gâdea a răspuns evaziv la toate întrebările instanţei iar despre relaţia sa cu Dragnea a arătat că este una „rece”.

„Ne vedeam la întâlnirile de lucru. Era o relație pur instituțională. Nu ne vizitam și nu stăteam la cafele împreună”, explica Gîdea.

Întrebat dacă ştia că Dragnea obişnuieşte să pescuiască la Belina, Adrian Gîdea a spus: „Am auzit ceva prin media. Eu unul nu am fost niciodată acolo la pește. Şi nu am auzit ca el să meargă. Doar ce am auzit prin presă”.

Judecătorul a insistat şi l-a întrebat pe fostul şef dacă ştie despre vreo legătură a lui Liviu Dragnea cu societatea Tel Drum.

„Nu am auzit vreodată să existe o legătură între Liviu Dragnea si societatea asta Tel Drum”, a încheiat Adrian Gîdea.

În acest dosar este judecată pentru presupuse fapte de abuz în serviciu Sevil Shhaideh, la data faptelor secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).

Alături de ea mai răspund în faţa instanţei Adrian Gîdea, la data faptelor preşedinte al CJ Teleorman, Ionela Stoian, director în cadrul MDRAP la data faptelor, Mariana Sanda Gheorghiu, asistent registrator principal în cadrul Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria şi Rodica Guşă, asistent registrator la acelaşi birou.

Procurorii arată pe pagina oficială de interne a DNA că în anul 2013, „prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din insula Belina şi braţul Pavel, situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, iar după doar câteva zile cele două proprietăţi, cu suprafaţă de 278,78 de hectare şi, respectiv, 45 de hectare, au fost închiriate tot ilegal firmei Tel Drum, pentru realizarea transferului de proprietate fiind adoptată HG 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziţii legale”.

Potrivit sursei citate, insula Belina şi braţul Pavel, fiind situate în albia minoră a Dunării, fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii şi al Constituţiei, astfel că nu puteau fi trecute în proprietatea unui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.