Procurorii DIICOT au prelungit protestul împotriva OUG 7

4 minute de lectură

Procurorii DIICOT au decis luni prelungirea protestului împotriva adoptării OUG 7 până pe 22 martie. Adunarea Generală a procurorilor antimafia, întrunită luni, a adoptat, cu 163 de voturi din totalul de 218, continuarea protestului cu modificarea modalității de exprimare a acestuia, urmând ca procurorii să poarte în timpul programului o banderolă albă la braț.  

Procurorii îşi exprimă îngrijorarea faţă de modalitatea în care guvernul ”înţelege să adopte modificări prin ordonanţă de urgenţă a legilor justiţiei, acte normative organice de a căror claritate şi predictibilitate depinde însăşi normala funcţionare a sistemului judiciar”.

„Aceste serii de modificări substanţiale iniţiate în decursul a câtorva luni au fost şi sunt de natură să afecteze grav atât activitatea CSM, pe cea a Ministerului Public, cât şi buna funcţionare şi stabilitatea sistemului de justiţie în ansamblu, cu consecinţe asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie”, avertizează procurorii DIICOT.

De asemenea, aceștia amintesc că s-au pronunţat în mod constant împotriva constituirii şi operaţionalizării secției speciale de investigare a magistraților, a cărei înființare este considerată a fi ”punitivă faţă de întreg sistemul judiciar, motivele de îngrijorare invocate regăsindu-se de altfel şi în Raportul Comisiei de la Veneţia, GRECO şi în ultimul Raport MCV”.

Ei mai atrag atenția că, prin modul de organizare şi funcţionare a secției, ”s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ”, ceea ce contravine Constituției.


Procurorii DIICOT consideră că, prin normele adoptate, SIIJ se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar şi judecătoresc eficient – în cazul soluţiilor de clasare – fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, „care îşi pot da ei înşişi, reciproc, orice soluţie de clasare indiferent de situaţia de fapt sau de drept şi indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanţele judecătoreşti nu-i pot obliga să-şi trimită în judecată un coleg, membru al acestei secţii”.

Procurorii DIICOT apreciază că SIIJ reprezintă „o structură artificială, netransparentă şi nefuncţională”, care încalcă Constituția și Convenția Penală împotriva Corupției, adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg în ianuarie 1999 și ratificată de România în 2002.
De asemenea, „adunarea generală a procurorilor DIICOT se declară solidară cu formele de protest ale instanţelor şi parchetelor din ţară şi susţine revendicările acestora care vizează, în principal, garantarea nu doar prin abţinere, a factorilor politici şi asociaţi, de la orice acţiuni de natură a afecta independenţa justiţiei sau a intimida magistraţii, dar şi respectarea de către reprezentanţii celorlalte autorităţi ale statului a Constituţiei României şi a legilor în vigoare, precum şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, inclusiv în procesul de legiferare. În acest context, subliniem că respectarea unor reguli stricte şi predictibile, precum şi a meritocraţiei şi moralităţii în accederea în funcţia de judecător la instanţa supremă, reprezintă repere ce garantează nu doar sistemului judiciar, dar şi întregii societăţi înfăptuirea unui act de justiţie corect, echitabil, astfel cum această noţiune este definită în articolul 6 din CEDO. Din această perspectivă, aparenţa de imparţialitate este la fel de importantă ca şi imparţialitatea însăşi, fiind unul dintre pilonii unui act de justiţie corect şi credibil”, se mai spune în comunicatul DIICOT.

Procurorii DIICOT cer guvernului să renunţe la reglementările care vizează  secția de investigare a magistraților, pe care o consideră o „structură artificială, scoasă în afara regulilor de funcţionare ale Ministerului Public şi care nu oferă garanţii de imparţialitate şi de respectare a normelor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese”.

Dora Vulcan
Dora Vulcan a intrat în presă în 1992, după un stagiu la departamentul de strategie al unei campanii prezidențiale. A lucrat la agenția de știri a cotidianului România liberă, la secția de politică internă și apoi la cea de investigații, focusată pe domeniul justiției și pe ingerința politicului în anchetele penale. A fost stringer la BBC România și consultant de presă la Comisia Națională de Informatică a Guvernului României. A scris la Revista 22 despre plagiatele din mediul universitar.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele