Promovarea practicilor antițigăniste ar putea fi pedepsită cu închisoarea

34
4 minute de lectură

Urmăriți-ne și pe Facebook

Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul legislativ ce definește termenul de „antițigănism” drept „percepția referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora”. Totodată, sunt definite manifestările și practicile discriminatorii și reglementate pedepsele pentru atitudinea anti-romă.

Mai mulți deputați USR, PMP, ALDE, PSD și minorități au propus, în Parlament, o propunere legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului.

Inițiatorii au invocat motive legate de o înțelegere mai precisă a practicilor discriminatorii, fiindcă în momentul de față, „antițigănismul este adesea folosit într-un sens restrâns pentru a indica atitudinea anti-romă sau exprimarea stereotipurilor negative în sfera publică sau discursul de ură“.

„Cu toate acestea, antițigănismul dă naștere unui spectru mult mai larg de expresii și practici discriminatorii, inclusiv multe manifestări implicite sau ascunse. Antițigănismul nu se referă numai la ceea ce se spune, ci și la ceea ce se face și la ce nu se face. Pentru a recunoaște impactul său complet, o înțelegere mai precisă este crucială“, completează inițiatorii proiectului.

Inițiativa definește termenul „antițigănism” atât drept percepția referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora, cât și manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăților acestora, împotriva instituțiilor/ONG-urilor, liderilor comuntăților rome sau lăcașurilor de cult, tradițiilor și limbii.

Totodată, prin „organizație cu caracter antițigănist“ se înțelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care își desfășoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor antițigăniste. În această categorie pot fi incluse organizațiile cu sau fără personalitate juridică, partidele și mișcările politice, asociațiile și fundațiile.

Simbolurile antițigăniste sunt: drapele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antițigănismul.

Materialele antițigăniste sunt: imagini, mesaje text, conținut audio-video, precum și orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antițigănismul.

Promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antițigăniste se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

De asemenea, distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice alte mijloace, de știri și informații, materiale antițigăniste constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.

Pedeapsă cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi se aplică și în cazul confecționării, vânzării, răspândirii, precum și pentru deținerea în vederea răspândirii de simboluri antițigăniste. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și utilizarea în public a simbolurilor antițigăniste. Dacă aceste acțiuni sunt săvârșite în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unor aspecte e interes public, nu constituie infracțiune.

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antițigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup. Dacă persoanele respective denunță autorităților existența organizațiilor, înainte ca aceasta să fi fost descoperită și să fi început săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile care intră în scopul grupului, nu vor exista sancțiuni.

În schimb, proiectul prevede că dacă persoana care a săvârșit una dintre fapte ajută, în cursul urmăririi penale, la aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organziat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

Inițiativa a fost adoptată tacit, de Senat, prin împlinirea termenului pentru dezbatere. Senatul este prima Cameră sesizată, for decizional fiind Camera Deputaților.

Urmăriți-ne și pe Facebook

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele