RADET, eterna poveste. Datorii enorme și lipsă de eficiență

RADET a fost dintotdeauna o poveste de insucces. Toate problemele s-au strâns, de-a lungul anilor, în jurul companiei de distribuție a energiei termice (RADET) din Capitală. Scandaluri de corupție, controverse pe marginea pierderilor din rețea suportate de consumatori sau debranșări ale consumatorilor de la rețeaua centralizată. Totul culminează cu așteptatul faliment al companiei.

În acest moment, RADET, aflat în insolvență, are datorii de aproximativ 800 de milioane de euro. Cele mai mari datorii sunt la Elcen, furnizorul de căldură și apă caldă

De aceste datorii nu este vinovată doar compania, ci și Primăria Capitalei, proprietarul RADET. Jumătate din prețul de livrare al gigacaloriei este subvenționat de Primăria Generală. Numai că în ultimii ani primăria nu a plătit sau a plătit cu mare întârziere subvențiile către RADET. Ca atare, compania a acumulat datorii către furnizorul de energie termică, Elcen, dar și către buget. Insolvența RADET și a Elcen nu a adus progrese substanțiale, iar acum decizia de intrare în faliment a RADET nu mai poate fi, practic, evitată. Nici Elcen nu se simte mai bine, în sensul că, sufocată de datoriile neîncasate de la RADET, a acumulat datorii, la rândul ei, către furnizorii de gaze naturale și bugetele publice.

„Lanțul slăbiciunilor” pleacă de la RADET și se întinde în economie

Suntem, așadar, într-un „lanț al slăbiciunilor” care se întinde în economie dincolo de cele două companii, RADET și Elcen.

A existat și ideea unei fuziuni RADET-Elcen, dar ea nu s-a putut realiza, motivul cel mai important fiind că o firmă aparține Primăriei Generale a municipiului București (RADET), iar cealalată este deținută de Ministerul Economiei.

Problemele RADET nu se opresc doar la datorii și insolvență. În ultimii ani, compania a funcționat o lungă perioadă fără licență pentru prestarea serviciului de alimentare centralizată cu energie termică și fără contract de delegare a serviciului de termoficare semnat cu Primăria Capitalei. Practic, firma a funcționat în afara legii. Dar ce a mai contat respectarea legii, când la mijloc era încălzirea unui oraș, RADET fiind considerat cel mai mare sistem de distribuție a energiei termice din Europa, după cel din Moscova.

Goana după debranșare

De-a lungul timpului, autoritățile și consumatorii au căutat soluții de încălzire mai flexibile. S-a discutat despre centrale de cvartal și, în același timp, o parte din consumatori a încercat să se debranșeze.

Pe de altă parte, cele mai multe dintre noile blocuri de locuințe și noile clădiri rezidențiale au fost construite cu centrale proprii, fără să fie racordate la sistemul centralizat de energie termică. Chiar și consumatorii casnici, din blocurile vechi, și-au montat în apartamente propriile minicentrale. Experimentul nu a fost foarte reușit, pentru că factura încălzirii a urcat pe măsura creșterii tarifului gazului natural.

Este destul de clar că, pentru București, soluția cea mai ieftină este încălzirea centralizată. Numai că RADET a rămas în anii ‘90. În afară de acumularea de datorii, au întârziat și investițiile. Astfel că rețeaua de distribuție a rămas învechită, cu pierderi mari. Gabriel Dumitrașcu, expert în domeniul energetic, a făcut chiar și un calcul: „În ultimii 30 de ani, RADET a risipit „în pământ”, prin pierderi, aproximativ un miliard de euro. De asemenea, anual se pierde o cantitate de apă caldă egală cu volumul lacului Herăstrău”.

Doar aceste cifre arată că trebuie făcut ceva, iar în acest moment, se caută soluții. Nu pentru investiții, pentru că RADET suferă de lipsă de fonduri în continuare, ci pentru ca serviciul public de alimentare cu energie termică să poată continua. Falimentul companiei este iminent, iar soluția întrevăzută este ca prin două noi companii municipalitatea să preia activitatea RADET. Una care să distribuie energie termică și care eventual să primească și licența de funcționare, conform legii. A doua companie ar urma să preia sectorul mentenanță și investiții al RADET, care derulează și o serie de programe cu fonduri europene. Insuficiente, dar există.

Opoziția politică de la nivelul Consiliului local pare să agreeze ideea metamorfozării RADET în două companii noi și „curate”. De altfel, într-un moment în care falimentul este inevitabil, o soluție funcțională nu lasă loc de prea multe alegeri și comentarii.

Problema este că migrarea RADET către două noi firme nu rezolvă două teme majore. Prima este cea a datoriilor. Datoriile imense, de aproximativ 800 de milioane de euro, vor rămâne la vechea companie, dar le va mai plăti cineva? Sau vor fi preluate la datoria publică?

Avocatul Gheorghe Piperea, cel care a fost administrator judiciar și la Oltchim, a aplicat la compania din Râmnicu Vâlcea metoda ce urmează a fi folosită și la RADET. Adică, mutarea activității către mai multe companii nou-înființate. Doar că, în această situație, datoriile rămân ale nimănui. Deci, există mari șanse să uităm de datoriile vechiului RADET.

Două firme noi și „curate”, cu aceeași problemă de eficiență

A doua problemă este cea privind eficiența cu care vor lucra „noile RADET”. Pentru că, prin preluarea vechii companii, nu se câștigă nimic la capitolul eficiență, ci doar se scapă de datorii. Astfel, nu există nicio garanție că, peste cinci sau zece ani, noul RADET nu va avea din nou datorii uriașe. „La întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanții Primăriei Capitalei, am explicat că este esențial ca noile companii să fie conduse după principiile guvernanței corporative, pe baza transparenței și a legislației privind managementul profesionist. Din păcate, primii pași nu sunt în sensul acesta, primăria numind la conducerea companiilor energetice persoane care nu au nivel profesional care să le recomande în aceste funcții”, ne-a declarat Gabriel Dumitrașcu.

Deocamdată însă, eficientizarea companiei este pe ultimul plan. Autoritățile se concentrează pe salvarea RADET. Totodată, nevoia de investiții este uriașă, responsabilii RADET estimând-o la aproximativ trei miliarde de euro. Este imposibil ca noile companii să poată atrage atât de mulți bani într-o perioadă scurtă. Se poate spera, cel mult, ca Primăria Capitalei să plătească la timp subvenția, pentru a reduce „șansele” companiei de a crea din nou un blocaj financiar în lanț.

Așadar, soluția imaginată pentru RADET rezolvă doar o situație de moment, aceea ca locuitorii Bucureștiului să fie în continuare aprovizionați cu apă caldă și căldură. Celelalte probleme, precum eficiența companiilor, managementul acestor firme, investițiile, rămân nerezolvate.

Comentarii