Raportul MCV, o provocare pentru puterea din România

45
8 minute de lectură

Lansarea de către Comisia Europeană a raportului MCV a clarificat poziția politicienilor din arcul puterii față de Uniunea Europeană, structura la care România a aderat prin voința poporului. Raportul este unul extrem de critic cu modificările aduse de puterea de la București legilor Justiției și codurilor penale și solicită stoparea de urgență a aplicării acestora.

Raportul MCV a fost făcut public în aceeași zi în care a fost adoptată și Rezoluția Parlamentului European privind statul de drept, care a adus critici similare autorităților române. Reacția politicienilor din coaliția de guvernare a fost de respingere și minimalizare a criticilor. Tonul a fost dat chiar de președintele PSD, Liviu Dragnea, care a încercat să minimalizeze impactul recomandărilor făcute de oficialii europeni. Mesajul său a fost preluat și dezvoltat, la scurtă vreme, de premierul Viorica Dăncilă. „Eu, ca un român simplu, dar nu umil, consider că, pentru România, temele mari sunt altele”, a spus Liviu Dragnea imediat după publicarea raportului MCV. „Vorbesc despre temele mari ale acestei țări, care au fost, sunt și vor rămâne, dincolo de orice rapoarte și MCV-uri pentru această țară. Vorbim despre sănătate, de educație, de infrastructură, de agricultură, de dezvoltare economică, de venituri mai mari pentru români, de un mediu de afaceri predictibil și favorabil și de reforma marilor sisteme. Teme de care noi ne-am ocupat și am făcut, și personal, și instituțional domnului președinte, și public, apeluri permanente de a lucra împreună, numai că le-am făcut degeaba”, a adăugat liderul PSD. 

La rândul său, premierul a deturnat sensul recomandărilor, adresate exclusiv puterii de la București, atribuindu-le „românilor”, despre care spune că ar fi fost astfel „certați” de forul european. Vorbind în numele poporului, Dăncilă a spus că „nu mai putem accepta ca românii să fie certați pentru ceea ce se face peste tot în Europa”. Recomandările MCV s-au referit exclusiv la punerea în pericol a Justiției din România prin modificările aduse legilor ei de coaliția PSD-ALDE, la putere, iar rezoluția adoptată de Parlamentul European făcea referire strictă la încălcarea statului de drept. Rezoluția a făcut referire inclusiv la violențele comise asupra protestatarilor pașnici din 10 august, când Jandarmeria a intervenit în forță asupra lor cu gaze și tunuri cu apă. 

De la mesajele celor doi, care sunt președinte și președinte executiv ai PSD, a fost doar un pas până la derapaje de limbaj și comportament care au culminat cu gesturile obscene făcute de la tribuna parlamentului de Florin Iordache. Deputatul PSD, șef al comisiei speciale care a modificat legile Justiției, a vorbit de „decredibilizarea” MCV ca instrument al Comisiei Europene și despre „experții necunoscuți” care „dau indicații României cu privire la aplicarea unor legi deja în vigoare”. Iordache face uitat faptul că experții Comisiei de la Veneția au recomandat, în diferite etape ale modificării legilor Justiției, revenirea asupra unor articole care pun în pericol stabilitatea Justiției. Faptul că puterea de la București nu și-a temperat ritmul pentru a asimila recomandările experților, ci a grăbit adoptarea legilor, într-un tăvălug declanșat pe repede înainte, nu îi este imputabil Comisiei Europene, care a ajuns să critice, astfel, legi deja în vigoare. 

Nu doar raportul, ci însuși Mecanismul de Cooperare, contestat

De aici și până la atacarea propriu-zisă a MCV și a utilității sale a fost doar un pas, parcurs de fostul ministru al apărării, Mihai Fifor, remaniat marți prin decizia Comitetului Executiv al PSD, fără legătură cu aceste critici. Fifor s-a referit la „introducerea unor condiționalități pentru România sub pretextul afectării progreselor în Justiție”. El spune că MCV „și-a ratat obiectivul pentru care a fost creat” și că, dimpotrivă, România a adus „argumente solide” pentru modificările făcute legilor Justiției. Fifor a atribuit grupurilor politice din Parlamentul European „jocuri” pe care le-ar face în perspectiva europarlamentarelor din 2019 și a criticat „atragerea României și a cetățenilor săi într-un astfel de joc politic”.

Lui Fifor i-a urmat ministrul justiției, Tudorel Toader, care a anunțat că va evalua decizia Comisiei Europene, acuzând raportul că are „iz politic” și că ar folosi „standarde duble”. 

Raportul MCV a fost criticat și de Călin Popescu Tăriceanu, lider ALDE, partener al PSD la guvernare. Tăriceanu a criticat intrarea Comisiei Europene într-o „zonă politică” în care nu ar avea ce să caute cu un „instrument cu precădere tehnic” și a remarcat „abordările politice” menite a pune „sub semnul întrebării modul în care Comisia lucrează cu statele membre”.

Reacția practicienilor din sistem, în speță Asociația Procurorilor, care a atras atenția că recomandările MCV nu sunt opționale, pentru că sunt asumate odată cu aderarea României la UE, a trecut aproape nesesizată. Ponderea reacțiilor a fost dată de criticile formulate de vocile puterii, unele extrem de colorate și de violente, până la contestarea Occidentului decadent din rândurile căruia provine instituția care a făcut raportul, într-un discurs care duce cu gândul, mai degrabă, la retorica comunistă de înfierare cu mânie proletară a dușmanilor poporului, văzuți ca proiecție a valorilor lumii occidentale. 

Un deputat PSD, Nicușor Halici, care este și președinte al Comisiei juridice din Camera Deputaților, a lansat chiar posibilitatea contestării raportului MCV la Curtea Europeană de Justiție, pe motiv că României i s-ar fi făcut astfel o nedreptate, acuzând UE de dublu standard. Cel care a atras atenția că raportul nu este un act juridic pentru a putea fi contestat la CJUE a fost președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, partener al PSD în coaliția de guvernare. 

O notă aparte a dat-o UDMR, care, deși a participat activ la modificarea legilor Justiției alături de PSD și ALDE, a atras atenția că observațiile Comisiei trebuie tratate cu toată seriozitatea. Între timp, UDMR s-a lăsat atras de celelalte partide ale Opoziției într-un proiect comun de debarcare a guvernului Dăncilă, până la preluarea, de către România, de la 1 ianuarie 2019, a președinției Consiliului Uniunii Europene. 

Ce prevede raportul MCV

Pe 13 noiembrie, Comisia Europeană a făcut public raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), asumat de România odată cu semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană. Comisia a cerut puterii de la București să suspende de urgență aplicarea legilor Justiției și să țină cont la revizuirea lor de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO. Comisia a mai cerut anularea modificărilor făcute Codului penal și celui de procedură penală și suspendarea mecanismului, modificat de putere, privind numirea și revocarea procurorilor-șefi. Față de recomandările făcute în rapoartele anterioare, din ianuarie și noiembrie 2017, Comisia a apreciat că nu mai sunt suficiente cele 12 recomandări și le-a suplimentat cu alte opt, menite a îndrepta regresul pe care România l-a înregistrat între timp. Miza: independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, față de care instituții-cheie din România trebuie să probeze că sunt angajate activ. Puterea din România este pusă, astfel, să recunoască faptul că acestea sunt piatra de temelie a statului, căruia trebuie să-i redea capacitatea de a acționa prin pârghiile sale de control și echilibru, atunci când există riscul unei involuții. 

„Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a și readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esenţial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei și asigurarea independenţei sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său”, a declarat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, la prezentarea raportului. 

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele