România, total nepregătită să facă față luptei pentru resurse energetice

164
6 minute de lectură

Lupta pentru resurse naturale se ascute, iar marile puteri nu scapă nicio ocazie să-și transmită mesajele de forță. Cel mai recent exemplu este cel al pozițiilor exprimate în legătură cu proiectul Nord Stream 2, proiect susținut puternic de Germania, dar contestat vehement de SUA. Într-un context politic complicat și cu demersuri legislative inadecvate de modificare a cadrului fiscal, România pare exclusă de la masa negocierilor, chiar dacă unul dintre proiectele importante susținute de UE, BRUA se bazează pe gazele ce ar urma să fie extrase din Marea Neagră. Trebuie remarcat că acestea nu sunt singurele neajunsuri ale României. Lipsa unor negociatori de anvergură, capabili să facă față discuțiilor la nivelul impus de părțile implicate, poziționează țara noastră drept spectator într-o competiție cu efecte pentru generațiile viitoare.

Declarațiile din ultimele luni, de o parte și de alta, poziționează clar cele două mari puteri. Germania nu pare dispusă să renunțe la partenerul său tradițional în aprovizionarea cu gaze, Gazprom. În schimb, țări precum România sau Ungaria, care ar putea să-și diversifice sursele de aprovizionare cu gaze printr-un alt proiect european, BRUA, susținut de SUA, care se bazează pe gazele exploatate din Marea Neagră, își văd această posibilitate umbrită de incertitudini. Oficialii OMV au anunțat recent că lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul din Austria în a lua decizia finală de investiție în proiect. „În România, unde am descoperit un mare zăcământ offshore de gaze, nu vedem politicile adecvate unei investiții de multe miliarde de dolari”, a declarat Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream. Și Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, a declarat că firma are nevoie de stabilitate fiscală, de o piață liberă a gazelor și de infrastructură, pentru a demara proiectul de gaze din Marea Neagră, iar actualul cadru legislativ nu îndeplinește aceste condiții.

„Proiectul din Marea Neagră este o oportunitate uriașă pentru OMV Petrom și pentru România. Marea Neagră are potențialul de a întări securitatea în aprovizionare, de a aduce venituri suplimentare la buget și noi locuri de muncă, transformând România într-un jucător-cheie regional în domeniul energetic”, a spus Verchere.

ExxonMobil și OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun din Marea Neagră, unde primele estimări arată existența unor zăcăminte de gaze între 42 și 84 de miliarde de metri cubi. OMV este partener și în proiectul Nord Stream 2 al Gazprom, alături de Uniper, Wintershall, Shell și Engie. Președintele american Donald Trump a criticat aspru proiectul Nord Stream 2 și chiar a amenințat cu sancțiuni economice. Trump susține că Germania ar trebui să scape de dependența de gazele rusești importând gaze naturale lichefiate din Statele Unite.

Ungaria, interesată de gazele din Marea Neagră

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, s-a întâlnit, în cursul săptămânii trecute, cu secretarul american pentru energie, Rick Perry, și în cursul întrevederii i-a cerut acestuia să intervină pe lângă ExxonMobil pentru ca grupul petrolier să demareze, împreună cu partenerul austriac OMV, producția de gaze offshore în România. Potrivit lui Szijjártó, dacă Ungaria va putea cumpăra gaze naturale din Marea Neagră, aceasta ar fi o oportunitate semnificativă pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale, anunța agenția ungară de presă MTI. „Este în interesul strategic al Ungariei ca parteneriatul ExxonMobil-OMV să demareze producția de gaze naturale în Marea Neagră, iar gazele extrase să fie disponibile pentru a putea fi cumpărate de Ungaria, a spus Péter Szijjártó. El a precizat că gazele naturale ar putea fi livrate printr-o conductă pe care România a început deja să o construiască și ar intra în Ungaria printr-un interconector care în prezent este făcut pentru a fi unul bidirecțional.

Directiva privind modificarea regimului conductelor, în discuția PE

La finalul săptămânii trecute, Comitetul Reprezentanților Permanenți, ambasadorii statelor membre la UE, a acordat președinției Consiliului un mandat pentru începerea negocierilor cu Parlamentul European referitoare la o modificare a Directivei privind gazele naturale. Modificarea propusă vizează extinderea aplicării normelor privind piața gazelor naturale a UE la conductele de gaze înspre și dinspre țări terțe. „Obiectivul general al modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a garanta faptul că normele care reglementează piața internă a gazelor naturale a UE se aplică conductelor de transport de gaze dintre un stat membru și o țară terță, până la frontiera teritoriului statului membru și a mării teritoriale a acestuia. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică investitorilor în infrastructura de gaze și utilizatorilor rețelelor”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Pentru a ține seama de actuala absență a unor norme specifice aplicabile conductelor dintre statele membre ale UE și țările terțe, modificarea propusă a directivei prevede posibilitatea acordării de derogări pentru conductele existente. De asemenea, mandatul de negociere prevede că acordurile tehnice privind exploatarea conductelor, încheiate între operatorii sistemelor de transport, ar trebui să rămână în vigoare, cu condiția să respecte legislația UE. Mandatul de negociere stabilește o procedură pentru negocierea acordurilor dintre statele membre ale UE și țările terțe în ceea ce privește exploatarea unei conducte de gaz. „Aceste acorduri ar putea servi drept exemplu pentru soluționarea oricăror incompatibilități potențiale dintre legislația Uniunii Europene și cea a statelor membre.

Conform propunerii, statele membre care doresc să inițieze negocieri cu o țară terță pentru a încheia, modifica sau prelungi un astfel de acord care ar avea un impact asupra normelor comune ale UE ar trebui să notifice acest lucru Comisiei. Pentru partea care ar putea avea un efect asupra normelor UE, Comisia ar autoriza apoi statele membre să demareze negocierile oficiale”, precizează Comisia Europeană. Modificarea Directivei privind gazele naturale a fost propusă de Comisia Europeană în noiembrie 2017. Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la acest dosar în aprilie 2018. După acordul de la finalul săptămânii trecute privind mandatul, președinția Consiliului poate demara negocierile cu Parlamentul European.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele