Scăderi pe toată linia în industria lemnului. Minus 8% în industria mobilei și minus 5% în industria forestieră

87
6 minute de lectură

Starea pădurilor, tăierile ilegale, starea industriei lemnului, inițierea unor politici publice cu priorități de finanțare prin Planul Național Strategic 2021-2027 au fost subiectele principale dezbătute la cea de a treia ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi.

Raportul Fordaq, platforma on-line a forestierilor, arată că seceta și temperaturile crescute au afectat în ultimii trei ani suprafețe mari de păduri în Europa, cu rezultat în creșterea numărului de incendii în țările sudice – Portugalia, Spania, Grecia. În țările din Europa Centrală – Cehia, Slovacia, Austria, Germania – suprafețe mari cu arborete de rășinoase au fost destabilizate de secetă și, ulterior, au devenit vulnerabile la atacurile gândacilor de scoarță, factori cumulați care au condus la uscări în masă. În Cehia, 70% din pădurile de rășinoase sunt afectate de uscare, iar în Germania 125.000 ha sunt afectate de uscare în masă numai în anul 2018. Cumulat cu doborârile de vânt în urma furtunilor din Italia, volumul de masă lemnoasă în urma acestor fenomene este de aproximativ 100.000.000 metri cubi în Europa, doar în 2019.

Antreprenorii din industria lemnului se gândesc să iasă din afacere

„Pădurile României au fost relativ puțin afectate până în prezent de factori biotici sau abiotici dăunători, dar este nevoie de o silvicultură activă pentru a preveni astfel de evoluții, de executarea lucrărilor de îngrijire a pădurilor, este nevoie de un management activ al succesiunilor de specii din păduri, de finanțare pentru a valorifica și a adăuga valoare resursei de lemn. Foarte mulți antreprenori vor să iasă din business, să renunțe la activitățile pe care le au în industria lemnului și în industria mobilei. Este un lucru care ar trebui să dea din ce în ce mai mult de gândit. Pe baza informațiilor oferite de Institutul Național de Statistică, pe indicii producției industriale, înregistrăm o scădere cu 8%, anul acesta, în industria mobilei, și cu 5% în industria de prelucrare primară a lemnului. Avem un trend de creștere a importurilor de mobilă, o creștere a importurilor de cherestea, o creștere foarte mare a importurilor de lemn rotund. Dincolo de discuțiile oarecum artificiale din spațiul public, în sector s-a instalat o stare, pe care nu aș evita să o numesc de criză, care este în plină evoluție”, a menționat Cătălin Tobescu, reprezentantul Comunității Forestierilor din România.

În dezbaterile din cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi s-a arătat că starea pădurilor din România este bună conform datelor de ansamblu ale Inventarului Forestier Național (IFN), iar cifra de „lemn dispărut” dată de IFN trebuie înțeleasă și explicitată. Diferenţa faţă de volumul comercial raportat de administraţiile silvice este asimilată automat, în mod greşit, tăierilor ilegale, au spus reprezentanții industriei de profil.

Supriză! Suprafața pădurilor a crescut în România, în ultimii ani

Inventarul Forestier Național arată că suprafaţa pădurilor din România nu a scăzut. Există aproximativ șapte milioane de hectare şi conform IFN exploatăm, recoltăm mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii. În România, există 58 de milioane de metri cubi creştere a pădurii şi s-au recoltat 38 de milioane de metri cubi.

De exemplu, în Germania, „volumul dispărut” însumează 9,8 mc/an/hectar, volumul de lemn mort, tăiat şi nerecoltat variază de la 1 mc/an/hectar la 2,8 mc/an/hectar. Diferenţa dintre „volumul dispărut” din păduri în Germania raportat la inventarul forestier şi volumul exploatat este de aproximativ 19 milioane mc.

În România, volumul de „lemn dispărut” în Inventarul Forestier Naţional este de 38,6 milioane mc, volum care raportat la suprafaţa de 7 milioane de hectare de păduri evaluate, dă un indice de recoltare de 5,5 mc/an/hectar, comparativ cu 9,8 mc/an/hectar în Germania, ceea ce arată gradul redus de intensivitate al recoltării de masă lemnoasă în România. Dacă luăm în calcul şi toleranţa cifrei de 38,6 milioane mc dată de IFN (4,75%), marja „tăierilor ilegale” calculate se reduce şi mai mult, precizează Cătălin Tobescu.

În plus, în toate țările, datele IFN au evidențiat o zonă de autoconsum al proprietarilor de păduri de lemn de foc, autoconsum pe care îl estimăm și în România ca fiind ridicat, în condițiile în care vorbim de 800.000 de mici proprietari de păduri și 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn.

Inventarul Forestier Național: recoltarea lemnului este sustenabilă

„Să privim Inventarul Forestier Naţional în ansamblu, nu să scoatem o singură cifră și să lăsăm loc unor interpretări. Datele oficiale demonstrează că raportul de creştere a pădurii şi ceea ce recoltăm, în jur de 65%, evident că este sustenabil. Aş mai aduce în discuţie şi faptul că suprafeţele neregenerate din fondul forestier se situează la nivelul a 60.000 de hectare, tot conform datelor Inventarului Naţional Forestier. Şi acolo unde au existat tăieri ilegale şi tăieri rase în România nu s-a schimbat destinaţia terenurilor forestiere. Deci, suprafaţa pădurilor nu a scăzut, suprafeţele care au fost tăiate la ras, de-a lungul timpului, s-au regenerat. Cine trece astăzi, de exemplu, prin Borşa vede păduri tinere. Discuția legată de domeniul pădurilor trebuie să ia în calcul doua aspecte importante: cum gestionăm pădurile durabil și sustenabil, în contextul provocărilor date de schimbările climatice și cum valorificăm cât mai bine resursa de lemn – o resursă regenerabilă – pentru a crea plus valoare și dezvoltare mai ales în zona rurală”, a concluzionat reprezentantul Comunității Forestierilor din România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele