Guvernul de la București a întors spatele ultimei dezbateri din Parlamentul European consacrate situației statului de drept în România. Un gest de forță. Dar și un semn al izolării.

România trebuie să revină pe calea reformelor, este avertismentul lansat de comisarul european pentru Justiţie, Vera Jourova, în Parlamentul European, în cadrul dezbaterii privind situația statului de drept din România. Nu este prea târziu, a insistat comisara.

Dezbaterea a fost cerută de grupul PPE, pentru a face publică nemulțumirea că Bucureștiul nu a respectat niciuna dintre recomandările formulate în rezoluția adoptată de Parlamentul European cu prilejul precedentei dezbateri, din noiembrie, privind România.

Recomandările din noiembrie

Atunci, Parlamentul European se declara profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România, îndeosebi din cauza posibilităţii ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia. Rezoluția chema autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională și să întărească controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii.

Legislativul european îndemna autorităţile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupţiei în rândul funcţionarilor de stat şi să aplice strategia naţională anticorupţie. De asemenea, se recomanda insistent reconsiderarea legislaţiei privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor pentru a nu intra în conflict cu principiul libertăţii de asociere şi cu dreptul la viaţă privată, considerând că această legislaţie trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE.

Bucureștiul schimbă foaia

În noiembrie, șefa guvernului, Viorica Dăncilă, a apărat ferm poziția Bucureștiului, acuzând în același timp Bruxelles-ul de practica dublului standard, de neînțelegerea situației din România, de lipsa de interes față de imixtiunile serviciilor secrete în justiție. De asemenea, Viorica Dăncilă a afirmat că guvernul său este o victimă a dezinformărilor pornite chiar din România și ajunse la instituțiile europene.

Bucureștiul a schimbat tactica de data aceasta și, la nivel de Executiv, a tratat instituțiile europene cu un mare IGNORE . Niciun reprezentant al guvernului nu a fost prezent în aula de la Strasbourg. Și, pe cale de consecință, nici președinția rotativă a Uniunii Europene nu a fost reprezentată, lucru rar întâlnit la dezbateri de un asemenea nivel.

În aceste condiții, dezbaterea nu a făcut decât să prilejuiască un schimb dur de replici între europarlamentarii români din coaliția de guvernare și criticii lor proveniți fie din România, fie din alte state membre.

Într-o anumită măsură, coaliția de la București și-a atins scopul, acela de a minimaliza importanța dezbaterilor din instituțiile europene și de a arunca lucrurile în sfera confruntărilor politicianiste, foarte aproape de modelul cunoscut în România sub numele de „dâmbovițean”, după râul cu apă puțină ce traversează Bucureștiul. „Este o dezbatere electorală” – a fost refrenul mult-auzit în rândurile coaliției de la București.

În plus, reprezentanții coaliției au primit, în mod evident, aer în plămâni odată cu o precizare a Curții Constituționale de la București, potrivit căreia Mecanismul de Cooperare și Verificare, adoptat de România ca precondiție a aderării, nu ar fi obligatoriu. Cu alte cuvinte, Bucureștiul își poate permite să ignore recomandările privind justiția și statul de drept formulate de la Bruxelles.

Pe de altă parte, coaliția de guvernare a avut luni o bună ocazie de a contempla splendida izolare în care se găsește acum la nivel european. La sfârșitul săptămânii trecute, liderul Partidului Socialiștilor Europeni, Serghei Stanișev, anunța înghețarea relațiilor cu social-democrații români – veste primită cu stupoare și frustrare în PSD. Trecerea social-democraților români în „carantina europeană” vine după ce ALDE, familia politică a partenerului de coaliție, și-a anunțat membrii de la București că-i va da afară din grupul respectiv în cazul în care vor susține modificările legilor justiției prin ordonanțe de urgență.

Luni, coaliția de la București a putut constata că demersurile repetate ale liderilor ei, în frunte cu premierul Dăncilă, de a convinge partenerii europeni că acționează cu bună-credință în domeniul justiției, au fost un eșec. Și că, la ora actuală, guvernul de la București nu prea mai are avocați în Uniunea Europeană.

Declarații din aula de la Strasbourg

„Vorbele nu sunt suficiente”

Comisia şi, în mod deosebit, dl Timmermans au comunicat cu premierul Dăncilă şi cu experţii de mai multe ori, având discuţii constructive. Comisia a spus foarte clar că vorbele de dragul vorbelor nu sunt suficiente. Colegiul a discutat situaţia acum două săptămâni. În mod regretabil, nu s-a ajuns la concluzia că România e pe calea cea bună. Dacă nu sunt progrese, atunci Comisia trebuie să treacă la acţiuni (…) Nu s-au făcut progrese în legătură cu recomandările din MCV. S-a erodat încrederea în urma unor ordonanțe recente şi a unor proceduri controversate de numire. Procedura numirii procurorului-şef european nu a ajutat lucrurile. (…) În legătură cu ÎCCJ şi efectele unei decizii a CCR în ceea ce priveşte completele de judecători ne punem întrebări în legătură cu necesitatea lor. Aceste lucruri nu pot fi separate (…) Există un risc de ingerinţă în sistemul de justiţie, inclusiv în cazuri de corupţie, şi acest lucru nu poate fi ignorat. În ceea ce priveşte numirile procurorilor cu rang înalt, echilibrele nu au fost respectate. Procedurile sunt controversate”. Vera Jourova, Comisar pentru Justiție.

„Discutăm despre încrederea în Europa”

„România e la Preşedinţia Consiliului UE şi eu văd că aceştia nu sunt în sală. Iată, nu am mai trecut printr-o astfel de situaţie cu statul de drept niciodată. Ar fi fost foarte bine dacă socialiştii şi democraţii s-ar fi delimitat mai devreme de România. Da, şi guvernul e responsabil pentru ceea ce se întâmplă. Guvernul României e şi victimă, şi făptaş. Vedem un preşedinte de partid care a fost condamnat şi e o problemă despre care trebuie să discutăm. Vedem o Curte care se ocupă de caz şi care e supusă multor presiuni. Am văzut ce s-a întâmplat cu doamna Kovesi. Acum e supusă unor presiuni foarte mari şi unor acte de răzbunare. Aceasta e candidat pentru Parchetul European. Din păcate, Consiliul UE nu a venit cu nişte sancţiuni. Candidatul francez nu poate să fie primul şef al Parchetului UE în asemenea condiţii în care au fost făcute atacuri asupra candidatului României. Discutăm despre încrederea în Europa, în Comisia Europeană”, Ingeborg Grassl, PPE, Germania.

Principii pentru toți

„Faţă de cele spuse de antevorbitoarea mea în ceea ce priveşte preşedinţia la Consiliul UE, eu cred că (România -n.r.) a făcut foarte multe. E uimitor faptul că trebuie să avem această dezbatere urgentă azi. În noiembrie, am avut o rezoluţie clară în ceea ce priveşte independenţa justiţiei în România. E nevoie de control şi de supraveghere parlamentară asupra serviciilor de informaţii. Principiile comune ale statului de drept trebuie să fie discutate de toţi. Doar aşa Estul şi Vestul pot să crească împreună”, Josef Weidenholzer, S&D, Austria.

Ne-am distanțat de ALDE România

„Sunt la fel de iritată ca şi doamna Gresle că este absent Consiliul, mai ales că România are preşedinţia Consiliului UE. Regret şi absenţa domnului Timmermans. Îmi pare rău, doamna Jourova, dar dânsul e cel care se ocupă de acest subiect. Domnul Timmermans nici nu a venit la Comisia LIBE să prezinte acest subiect. A lăsat un funcţionar. Ştiu că doamna Gressle e cinstită şi spune lucrurile foarte clar, dar întotdeauna situaţia e prezentată partizan. Nu înţeleg. Acest Parlament a adoptat acum doi ani şi jumătate o propunere de mecanism general pentru toate guvernele şi Comisia, dl Timmermans a spus că nu avem nevoie de aşa ceva pentru că avem toate instrumentele de care avem nevoie. Domnul Timmermans şi domnul Weber sunt candidaţi. Aş vrea să ştiu ce au de gând să facă dacă devin preşedinţi ai Comisiei. (…) Grupul ALDE european s-a distanţat de ALDE România pentru că suntem dezamăgiţi că nu au sprijinit parteneriatele civile, că nu au sprijinit-o pe doamna Kovesi”, Sofia in’t Veld, ALDE, Olanda.