Întoarcerea lui Alexei Navalny în Rusia și arestarea sa ulterioară, împreună cu învestirea noului președinte al Statelor Unite au creat noi așteptări pentru principiile politicii interne și externe la scară globală.
Arestarea lui Navalny a dezvăluit fără echivoc natura autoritară a regimului Putin. Filmul de două ore despre palatul de vară al lui Vladimir Vladimirovici, pe care Navalny l-a pus la dispoziția a milioane de persoane înainte de a se întoarce acasă, a expus în continuare natura coruptă a guvernării lui Putin. Videoclipul arată cum guvernul a confiscat o enclavă din țară pentru uz personal, a făcut-o inaccesibilă oamenilor și, împreună cu alte avantaje, a construit acolo un palat de basm. Ideea, desigur, nu este nouă, dar amploarea din Rusia este șocantă, deoarece este proporțională cu resursele țării și egoul elitei conducătoare.
Astăzi, Occidentul nu poate închide ochii asupra modelului de corupție al Rusiei din cauza Navalny. Descoperă în mod clar cum Vladimir Putin a acumulat bogăție monstruoasă – prin împuterniciți, rudele și prietenii săi, care se îmbogățesc, în principal prin stat. Desigur, mulți dintre ei sunt doar proprietari fictivi de proprietăți și obiecte de valoare pentru omul de la vârf.
Stilul represiv al lui Putin de a face față opoziției folosește instrumentele puterii ca arme împotriva oponenților. Oponenții săi sunt fie în închisoare, fie în străinătate, fie pur și simplu tăcut. Și mai înspăimântător – există morți – Navalny însuși abia a supraviețuit. Mass-media este controlată și opoziția este forțată să folosească doar rețelele sociale și TV cu abonament plătit.
Odată cu intrarea lui Biden în Casa Albă, Putin și-a pierdut cel mai important apărător din Occident. Donald Trump era înclinat să închidă ochii la Navalny, Skripal sau la războiul din Ucraina pentru anexarea Crimeii. Până în prezent, însă, fără el, în Biroul Oval nu există nimeni care să ascundă sau să-și ceară scuze scandalurile Moscovei. Sub președinția lui Biden și după incidentele de la Navalny, utilizarea unei astfel de politici a devenit o strategie foarte riscantă. Mai mult, toleranța partenerilor UE față de manipularea mass-mediei și atrocitățile de după era Trump se va aștepta, de asemenea, să scadă. Prin urmare, adepții modelului lui Putin pentru a face față neplăcerilor ar trebui să se gândească serios.
Rămâne de văzut dacă, la scară globală, o democrație constituțională în care respectul pentru separarea puterilor și drepturile omului va deveni „noul normal”.
