Cazul Kovesi a devenit o problemă internațională. Va reuși un regim politic corupt să învingă Uniunea Europeană?

1130
Laura Codruța Kovesi, chemată în fața reprezentanților procurorilor din CSM în urma a două rapoarte făcute de Inspecția Judiciară EPA/STEPHANIE LECOCQ

Regimul politic PSD-ALDE continuă asaltul asupra fostului procuror șef anticorupție Laura Codruța Kovesi. Reprezentanții PSD vor să blocheze cu orice preț numirea acesteia în poziția de procuror european.

Este pentru prima dată după 1990 când reprezentanți ai statului încearcă să blocheze un cetățean român nominalizat să ocupe o poziție de conducere într-o instituție europeană.

Financial Times, într-un articol publicat vineri, anunță că aproape au reușit.

“Autoritățile române au intensificat măsurile luate împotriva fostei lidere a luptei anticorupție, Laura Codruța Kovesi, ceea ce i-ar putea afecta acesteia șansele de preluare a funcției de procuror-șef european”, relatează publicația britanică.

Laura Codruța Kovesi a fost audiată ieri timp de șapte ore de procurorul Adina Florea, adjunct al secției speciale de investigare a magistraților.

La sfârșitul audierii, fosta șefă DNA a fost pusă sub control judiciar, primind interdicția de a părăsi țara și de a discuta cu reprezentanții presei.

„Restricțiile au fost anunțate după ce Laura Codruța Kovesi a fost interogată de procurori pentru aproximativ șapte ore. La începutul lunii martie, în aceeași zi în care Parlamentul European a nominalizat-o pentru funcția de procuror-șef european, autoritățile române au anunțat că au demarat o a doua investigație privind presupusele infracțiuni comise când aceasta era șefă DNA”, se arată în articolul publicat de Financial Times.

Secția de investigare a infracțiunilor din Justiție i-a deschis un prim dosar Laurei Codruța Kovesi în decembrie 2018, după ce fostul deputat Sebastian Ghiță a acuzat-o că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în țară Nicolae Popa din Indonezia, în 2011. Laura Codruța Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese definitiv condamnat la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI, scrie Mediafax.

În această cauză, fostul procuror-șef DNA este urmărit penal pentru luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu. Laura Codruța Kovesi, la ieșirea de la audieri a declarat că aceste acuzații sunt „fabulații întocmite exclusiv în scopul denigrării… nu se poate vorbi despre abuzuri pe care procurorii le-ar fi comis până când nu există o decizie a instanței care să arate acest lucru”, a declarat Kovesi, făcând referire la acuzațiile de abuz ale procurorilor de la Ploiești nevalidate încă de un judecător.

Laura Codruța Kovesi a mai declrat joi seara că “știrile false care apar zilnic despre mine au legătură cu candidatura la poziția de șef al Parchetului European… acest lucru îi deranjează pe cei care vor să fure liniștiți în România și care au interesul ca procurorii să stea la birou și să se ocupe de fapte mici… Disperarea unora că voi putea ocupa această funcție a ajuns la anumite cote și, din acest motiv, nu mai am voie să vorbesc cu presa… Se știa că sunt întâlniri pentru negocieri inclusiv ieri, că vor fi negocieri în data de 4 aprilie și în data de 10 aprilie… Am ocupat primul loc după derularea procedurilor de selecție în fața unei comisii tehnice…”, a declarat Laura Codruța Kovesi, explicând că nominalizarea sa pentru această funcție de către Parlamentul European se bazează pe recomandarea experților în drept din Uniunea Europeană, membrii în comisia tehnică de selecție a candidaților.

Această reacție are legătură cu repetatele acuzații venite din partea lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu care susțin că nominalizarea procurorului român are la bază o decizie politică și, de aceea, e subiectivă.

În urma acestui atac desfășurat de regimul politic PSD-ALDE asupra unui procuror anticorupție, reprezentanții Uniunii Europene trebuie să ia o serie de decizii istorice.

Retragerea nominalizării făcute de Parlamentul European ar însemna crearea unui precedent prin care se validează acțiunile politice a unui regim politic afectat profund de corupție.

O altă consecință a acceptării acestor atacuri și renunțarea la numirea procurorului român în fruntea noii instituții europene reprezintă și distrugerea acestei instituții. Ce valorea mai are ea și ce utilitate dacă procurorul unei țări foste comuniste, cel care a înregistrat rezultate excepționale în lupta cu corupția din țara sa, e blocat de a accede în această funcție de exact cei pe care i-a anchetat și i-a trimis în judecată?

Cazul procurorului Kovesi a devenit la fel de important pentru Uniunea Europeană cum este și pentru România? Un eșec al instituților europene în acest caz reprezintă un eșec al întregii comunității și, atunci, pe bună dreptate se poate vorbi de pierderea încrederii în UE în toate statele Europei, din moment ce corupții au învins.

„Am probleme cu raportul din această seară în care trebuie să anunț autoritățile din țara mea că Laura Kovesi a fost pusă sub control judiciar, i s-a interzis să părăsească țara și să discute cu reprezentanții presei”, a scris Kevin Hamilton, ambasadorul Canadei pentru România, Bulgaria și Moldova, într-o postare pe Facebook.

Această problemă semnalată de ambasadorul canadian o are fiecare diplomat al statelor occidentale, iar ea crează multă neliniște, dar și revoltă că un sistem politic corupt poate învinge.

Emilian Isailă
A început să lucreze în presă în anul 1991. A studiat științe juridice și are un master în jurnalism. În ultimii 25 de ani a fost reporter și editor pentru Evenimentul zilei, Cotidianul, Adevărul și a coordonat editorial reviste, site-uri de sport și lifestyle. În ultimii ani a scris articole despre politica internă și internațională pentru Ziare.com. Participă la emisiuni TV informative și dezbateri în calitate de comentator politic. E pasionat de alergare, participând la curse de maraton.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele