Să lăsăm ipocrizia deoparte sau să continui să fii oaia neagră a Europei

Florin Cîțu: Sunt cheltuieli salariale și de pensii care nu mai pot fi susținute ... Vom plafona cheltuielile ... Vom rediscuta legea salarizării bugetarilor ... Guvernul României pune Legea pensiilor pe gheață timp de doi ani ca parte a încercărilor sale de a îngheța cheltuielile publice și de a reduce deficitul bugetar, care este estimat la 7,1% din PIB anul acesta.

123
3 minute de lectură
Să lăsăm ipocrizia deoparte sau să continui să fii oaia neagră a Europei
Florin Cîțu: “Nu am vrut să facem o pauză grea asupra cheltuielilor anul acesta, dar nu ne putem permite să rămânem oile negre ale Europei”

România este supusă controlului investitorilor străini și al Comisiei Europene pentru deficitele sale publice excesive, potrivit premierului Florin Cîțu. După ședința de cabinet de miercuri, el a declarat că economia României nu poate sprijini creșteri suplimentare ale cheltuielilor publice și trebuie să lăsăm ipocrizia deoparte.

„Finanțele României trebuie recalibrate și trebuie să plafonăm cheltuielile. Lucrurile trebuie să mențină sub control, sunt sub grupa investitorilor străini și agenții de rating din cauza măsurilor PSD care au dublat cheltuielile cu salariile și asistența socială cât timp au fost la guvernare. ”

Precedent a premierului Florin Cîțu a menționat: „Trebuie să lăsăm ipocrizia deoparte. Sunt cheltuieli salariale și de pensii care nu mai pot fi susținute, au fost mărite făcând din pix. Vom plafona cheltuielile și încercăm să menținem finanțele României sub control. Vom rediscuta legea salarizării bugetarilor, vom restructura companiile de stat, vor urma concedieri ”

Anul acesta deficitul public va fi redus conform metodologiei naționale la 7,16% de la 9,8% din PIB, a anunțat premierul Cîțu. Acest lucru se va realiza prin creșterea veniturilor și plafonarea cheltuielilor. Cu toate acestea, Cîțu a respins acuzațiile cu privire la ceea ce opoziția numește „buget de austeritate”, subliniind că un deficit de 7% din PIB înseamnă foarte mult. El a mai precizat că cetățenii și companiile private nu vor fi afectate, deoarece impozitele și taxele economice nu vor crește.

“Nu am vrut să facem o pauză grea asupra cheltuielilor anul acesta, dar nu ne putem permite să rămânem oile negre ale Europei”, a explicat Cîțu.

Există zvonuri despre o tensiune între primul ministru și miniștrii alianței reformiste USR-Plus care sunt nemulțumiți de bugetele alocate. Premierul Cîțu a negat acest lucru. Guvernul este format dintr-o coaliție de guvernământ între PNL, alianța USR-Plus și UDMR.

Conform metodologiei ESA a Uniunii Europene, deficitul public se va consolida cu doar 0,9% până la 8,2% din PIB, a explicat Cîțu, adăugând că Comisia Europeană nu a fost mulțumită de un ritm de consolidare atât de moderat. Diferența majoră dintre ESA și metodologiile naționale este că ESA include cheltuielile acumulate, în timp ce metodologia națională este mai aproape de principiul numerarului.

În planificarea bugetară pentru 2021, veniturile sunt de așteptat să crească cu 13% față de anul trecut. În 2020, aceștia au reprezentat 31% din PIB și au crescut cu 0,4% nominal subțire comparativ cu 2019. Creșterea ar fi determinată de cotizațiile bugetare amânate de companii în 2020, a explicat PM.

Premierul Cîțu a mai spus că planificarea bugetară se bazează pe așteptările pentru o creștere a PIB-ului real de 4,3% în 2021 (creștere nominală a PIB-ului de 7%). Investițiile publice vor crește la 61 miliarde RON (12,5 miliarde EUR) în 2021, de la 53 miliarde în 2020, iar transferurile din bugetul Uniunii Europene vor acoperi aproximativ 60% din acestea.

Guvernul își propune să aducă deficitul public sub 3% din PIB până în 2024, iar descărcarea consolidării fiscale crește presiunea asupra finanțelor publice în 2022-2024.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele