Este România pregătită pentru tehnologia 5G?

63
epa07476124 A laser draws a 5G logo at the Hannover Industry Fair (Hannover Messe) in Hanover, Germany, 31 March 2019. From 01 April to 05 April, 6,500 exhibitors from 75 countries show their products during one of the World's leading fairs for industrial goods. Main focus of the Hannover Messe 2019 is on Artificial Intelligence and the new mobile standard 5G. EPA/FOCKE STRANGMANN

Dr. Nicolae Oacă

Dacă tehnologiile 2G, 3G, 4G aveau ca obiectiv preponderent omul și nevoile lui de comunicare, tehnologia 5G propune conectarea obiectelor create de om la aplicațiile din toate industriile sau din întreaga societate. Noua tehnologie aduce o altă abordare tehnică și economică și un nou model de afaceri pentru operatori.

Noua tehnologie are viteze mai mari (Gb/s), latență scăzută și un cost mai scăzut pentru transportul informației. Acestea o fac utilizabilă în toate domeniile: transport (vehicule fără șofer etc.), energie, sănătate, educație, orașe inteligente etc. Însă primele aplicații anunțate par o extensie a tehnologiei LTE – internet de mare viteză oferit la punct fix, alternativă la fibra optică.

Primele servicii comerciale bazate pe tehnologia 5G au fost lansate în aprilie 2019 de către Verizon Wireless în SUA și SK Telecom, KT Corp și LG Uplus în Coreea de Sud. Ce fac România și Europa? Se pregătesc să acorde licențe 5G, se fac teste sau lansări, precum în Elveția în luna aprilie 2019.

Guvernul este pregătit… să ia banii!

România, prin Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), după o serie de ezitări, a anunțat licitarea spectrului 5G spre sfârșitul acestui an. Au fost puse în discuție o strategie națională 5G și un prim document de poziție al ANCOM.

Însă, în decembrie 2018, a apărut OUG 114 care are referiri și la telecomunicații, stabilind modalități de calcul ale prețurilor de pornire – procent din cifra de afaceri – deosebite de restul lumii (€/MHz/locuitor). Astfel, determinarea prețurilor de pornire se face arbitrar, pe criterii contabile (bani la buget) și nu economice (€/MHz/locuitor), având ca scop să aducă la bugetul statului un miliard de euro din licitația 5G și două miliarde de euro din reînnoirea licențelor 3G, guvernanții raportându-se la miliardele de euro obținute în Italia la licitația 5G.

Desigur că OUG114/2018 nu a fost primită cu entuziasm, făcându-i pe operatori să se gândească dacă să cumpere licențe 5G în acest an sau să aștepte vremuri mai bune.

Operatorii sunt circumspecți, unii au probleme

Ce ar însemna pentru operatorii telecom cumpărarea licențelor 5G în condițiile impuse de OUG114/2018? Achiziționarea spectrului 5G ar însemna costuri de cel puțin un miliard de euro, rezultând, în medie, 250 de milioane/operator plătibili până în anul 2020.

În plus, operatorii noștri ar trebui să investească peste două miliarde de euro pentru a dezvolta reţele 5G până în anul 2025, potrivit preşedintelui ANCOM, Sorin Grindeanu. În medie, o jumătate de miliard de euro/rețea. În total, ar rezulta, în medie, circa 0,75 miliarde de euro/operator în șase ani.

Reînnoirea licențelor 3G (banda 2,1GHz) ar trebui făcută în anul 2020 (Orange și Vodafone), respectiv 2022 (RCS&RDS și Telekom Mobile) pentru cel puțin două miliarde euro, rezultând în medie 500 de milioane de euro/operator plătibili în 2020, respectiv în 2022.

Deoarece la prima alocare, în 2004 și în 2006, licențele 3G au costat 35 de milioane de dolari (27,8 milioane de euro), rezultă că OUG114/2018 mărește prețul licențelor 3G de circa 18 ori!

Presupunând că toți cei patru operatori ar achiziționa licențe 5G și 3G și ar realiza investiții progresive în rețelele 5G (de la 50 de milioane de euro, în anul 2020, la 125 de milioane de euro, în anul 2025) ar rezulta pentru Orange și Vodafone un vârf de plată de 800 de milioane de euro în anul 2020 și o sarcină de plată ceva mai bine distribuită (2020 și 2022) pentru RCS&RDS și Telekom.

Cu astfel de taxe nu se pot construi afaceri lucrative! Unii operatori s-ar putea gândi să renunțe la unele frecvențe. La cele mai scumpe?

Să mai spunem că fiecare achiziție de spectru (3G, 4G) a dus la creșterea gradului de îndatorare (datorii/total active) al operatorilor noștri de comunicații mobile, astfel că, la finele anului 2017, Orange și Vodafone aveau un grad de îndatorare sub 60%, RCS&RDS circa 88% și Telekom circa 142%.

Fără o mărire de capital, doar Orange și Vodafone și-ar putea permite o creștere puternică a datoriilor cu circa 500 de milioane de euro, ajungându-se la un grad de îndatorare de circa 100%, insuficient pentru a acoperi ambele licențe, 5G și 3G.

RCS&RDS și Telekom Mobile au un grad de îndatorare mare, fapt care face dificilă atragerea de finanțare la costuri rezonabile. Aceste companii ar putea fi în situația de a achiziționa doar unele frecvențe: 5G (mai ieftin) sau 3G. Dar și în acest caz vor trebui să facă împrumuturi serioase, de 500 de milioane de euro, destul de complicat de obținut în condițiile date.

Piața nu este pregătită!

Astăzi, operatorii de comunicații mobile par mai degrabă preocupați de recuperarea investițiilor făcute în tehnologia 4G, oferind deja servicii care pot fi realizate și cu tehnologia 5G. De exemplu, nu există un „killer application” pentru tehnologia 5G (internet la punct fix) care să-i facă pe operatori să lupte pentru achiziția spectrului, astfel că statul, strategia 5G și OUG 114 ar trebui să aibă și rolul de a-i convinge să achiziționeze noile licențe și să lanseze cât mai repede noua tehnologie. Contextul actual este destul de complicat. Costurile rezonabile ale spectrului (licențe și tarife anuale) sunt o condiție necesară pentru ca tehnologia 5G să aibă succes, permițând dezvoltarea mai rapidă a rețelelor și adoptarea serviciilor oferite. Dacă România chiar dorește să accelereze procesul de transformare digitală, licențierea gratuită a spectrului și reducerea tarifelor anuale de utilizare par a fi cea mai bună soluție, în anumite condiții de dezvoltare. Oricum, ANCOM nu se poate plânge de lipsă de bani.

Ghișeul unic de autorizare infrastructură

Experiența RoNet arată că fără autorizare rapidă, dezvoltarea rețelelor va fi dificilă. Ar fi util un act (OUG, lege etc.), care să stabilească formatul, termenii solicitărilor de acces și entitatea responsabilă. Germania a făcut aceste proceduri în anul 2016.

Acest act trebuie să intre în vigoare înainte de alocarea de spectru, prevăzând o autoritate centrală, ANCOM de ex., care să autorizeze construcția infrastructurii 5G (site-uri, fibră optică) în termene rezonabile (circa o săptămână).

Stimularea adoptării serviciilor oferite de tehnologia 5G

Utilizarea noii tehnologii în entitățile de stat (administrație, companii etc.), cultură, educație, sănătate, transport, energie, orașe inteligente etc. va fi hotărâtoare în accelerarea dezvoltării rețelelor 5G. Sectorul privat a adoptat serviciile propuse de noile tehnologii pe măsură ce au fost relevate afaceri lucrative, însă statul s-a dovedit, mai mereu, reticent. Iar rezultatul a fost situarea perpetuă a României pe ultimul loc în UE în ceea ce privește folosirea tehnologiei informației și a telecomunicațiilor în societate și economie (indexul DESI 2018 – Digital Economy and Society Index prezentat de Comisia Europeană).

Utilizarea noii tehnologii în entitățile de stat (administrație, companii etc.), cultură, educație, sănătate, transport, energie, orașe inteligente etc. va fi hotărâtoare în accelerarea dezvoltării rețelelor 5G. Sectorul privat a adoptat serviciile propuse de noile tehnologii pe măsură ce au fost relevate afaceri lucrative, însă statul s-a dovedit, mai mereu, reticent. Iar rezultatul a fost situarea perpetuă a României pe ultimul loc în UE în ceea ce privește folosirea tehnologiei informației și a telecomunicațiilor în societate și economie (indexul DESI 2018 – Digital Economy and Society Index prezentat de Comisia Europeană).

Strategia 5G ar trebui să prezinte angajamentul ferm al guvernului în folosirea serviciilor propuse de noua tehnologie în toate entitățile de stat pentru creșterea eficienței, debirocratizare și transformare digitală.

Încurajarea partajării infrastructurii pentru reducerea investițiilor

Tehnologia 5G ar putea permite apariția și în România a unui operator care să ofere infrastructură (turnuri etc.) operatorilor de comunicații. Fie cu capital românesc (parteneriat operatori, eventual și Radiocom), fie cu capital străin prin intrarea pe piața noastră a unui operator internațional de turnuri.

Pentru a prezerva competiția, documentația licitației (dacă va avea loc în actualele condiții) trebuie să prevadă limitări în achiziționarea spectrului în special în benzile sub 1GHz, pentru ca operatorii care nu vor cumpăra spectru 5G, în acest an, să o poată face mai târziu.

Tarifele mari ale licențelor se vor transfera în prețurile cu amănuntul, frânând adoptarea, cel puțin la început, și transformarea digitală.

Prevederile telecom din OUG 114/2018 ar trebui abrogate, fiind profund dăunătoare procesului de transformare digitală a României și dezvoltării sociale. De asemenea, ANCOM ar trebui să determine prețurile de pornire pe baza costului euro/MHz/locuitor din Europa, pentru că altfel se pune întrebarea: de ce ar cumpăra operatorii licențe scumpe, fără să aibă o aplicație imediată?

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele