Uitare și neuitare în stil spaniol

Spania ar putea să o rupă complet cu tot ce înseamnă moștenirea franchistă.

77
The Valle de los Caidos (Valley of the Fallen) monument in Es Escorial, Spain (Photo by Denis Doyle/Getty Images)

În fiecare zi, la grandiosul monument din inima munților Sierra Guadarrama, la nord-vest de Madrid, la mai puțin de 20 de kilometri distanță de El Escorial, sunt așezate flori proaspete. Dar aceasta s-ar putea să nu mai dureze multă vreme. Spania ar putea să o rupă complet cu tot ce înseamnă moștenirea franchistă. Un gest cu puternice semnificații politice al noului guvern de centru-stânga de la Madrid.

În acest loc, numit Valle de Los Caidos (Valea Celor Căzuți), au fost înmormântați aproape 35.000 de luptători din timpul războiului civil. Este vorba cu precădere de naționaliști, dar printre ei și-au aflat odihna și un număr de republicani. Aici se află mormântul lui Jose Antonio Primo de Rivera, fondatorul extremei drepte spaniole, precum și cel al dictatorului Francisco Franco.

Construcția a fost comandată de generalul Francisco Franco, conducătorul cu mână forte al statului spaniol între anii 1939 și 1975. Un omagiu celor care au luptat în războiul civil din 1936-1938. 

Ridicat între 1940 și 1958, monumentul a fost ținta a numeroase polemici, evident, după moartea dictatorului, în 1975. Și aceasta pentru că reprezenta un simbol al dictaturii. Departe de a-l considera un monument al reconcilierii, criticii au văzut în Valle de Los Caidos un omagiu adus cu precădere naționaliștilor, legitimați într-un fel și prin rămășițele republicanilor învinși.

Circa o jumătate de milion de oameni vizitează în fiecare an acest mausoleu monumental, dar lucrurile s-ar putea schimba în curând.

O reformă cuprinzătoare 

Noul guvern socialist spaniol a decis să scoată rămășițele dictatorului Francisco Franco din Valle de Los Caidos, cu scopul de a transforma locul într-unul cu adevărat de „reconciliere”.

Mai mult, guvernul socialist intenționează să aplice o reformă cuprinzătoare a Legii cu privire la memoria istorică, prin care ar deveni ilegală orice fel de structură care ar glorifica regimul lui Franco.

Principala țintă a noii legislații ar urma să fie Fundația Națională Francisco Franco. Organizația a fost fondată în 1976, în scopul „difuzării și promovării biografiei, a gândurilor, a patrimoniului și a lucrărilor” dictatorului, așa cum se explică pe site-ul său.

Ziarul madrilen El Pais reamintește că Fundația Națională Francisco Franco, în numele căreia sunt puse în fiecare zi flori proaspete pe mormântul dictatorului, păstrează materiale de arhivă și publicistică online lăudându-l Franco și minimizând represiunea severă care a urmat războiului civil. 

Una dintre opțiunile Guvernului ar fi includerea „glorificării franchismului” în Codul penal. O alta, dar care nu o exclude pe prima, ar consta în modificarea legislației existente privind asociațiile și fundațiile. În orice caz, executivul de la Madrid dorește să fie scoase din spațiul public toate simbolurile „dictaturii”.

De fapt, o astfel de reformă a fost aprobată încă din 2007, de către guvernul socialist al lui José Luis Zapatero, dar niciodată nu a ajuns să fie pusă în aplicare.

Guvernul spaniol intenționează să creeze „Comisia Adevărului”, care ar încuraja deshumarea victimelor neidentificate și ar înființa centre de sprijin pentru victimele franchismului. 

Miza catalană

Dictatura franchistă și războiul civil reprezintă un subiect sensibil în societatea spaniolă, care a arătat în anii democrației că dorește mai degrabă să uite ororile războiului civil, pentru a menține coeziunea.

Această ofensivă a guvernului Sanchez trebuie văzută în contextul situației politice actuale din Spania și, mai ales, în legătură cu ambițiile independentiste catalane. Catalonia și Barcelona au fost ultimele redute de rezistență ale Spaniei republicane.

Ciocnirile dintre forțele proguvernamentale spaniole și adepții independenței, din zilele referendumului desfășurat în Catalonia, în octombrie 2017, au readus în memoria multor republicani și adepți ai stângii represiunea franchistă care a urmat războiului civil și a continuat pe tot parcursul dictaturii încheiate în 1975.

La preluarea puterii, Pedro Sanchez a promis un dialog susținut cu provincia „rebelă”, iar revizuirea legislației privind moștenirea franchistă ar putea constitui o bună bază de plecare. Rămâne de așteptat răspunsul catalan.

 O amnistie fiscală controversată 

Șeful guvernului socialist spaniol Pedro Sanchez a anunțat săptămâna trecută că nu va publica lista beneficiarilor unei amnistii fiscale decise în 2012. Printre beneficiari s-ar fi numărat fostul rege Juan Carlos, relatează AFP, bazându-se pe dezvăluiri ale fostei sale amante, aristocrata germană Corinna zu Sayn-Wittgenstein.

Guvernul de dreapta al lui Mariano Rajoy, care i-a precedat lui Pedro Sanchez, a adoptat această măsură în perioada crizei economice, dând asigurări că aceasta avea să permită statului să colecteze fonduri în vederea reducerii deficitului.

Amnistia fiscală, acordată unor companii și persoane fizice, a fost declarată neconstituțională anul trecut. Curtea Constituțională spaniolă a afirmat că Guvernul a „abdicat” de la obligația sa de a garanta justa contribuție a tuturor la bugetul statului.

Totuși, după cum a afirmat premierul Pedro Sanchez în fața Parlamentului spaniol, hotărârea Curții Supreme nu este retroactivă. Astfel încât asupra deciziilor de amnistie fiscală pronunțate în trecut nu se poate reveni, iar lista beneficiarilor nu poate fi făcută publică.

Iar premierul de la Madrid a ținut să precizeze că nu știe cine se află pe lista celor care au beneficiat de amnistie. 

„N-am nicio idee cine sunt amnistiații”, a adăugat el.

De mai multe zile, fostul rege Juan Carlos, care a abdicat în 2014 după mai bine de 38 de ani de domnie, este suspectat că a beneficiat de amnistie.

Însă atitudinea premierului spaniol nu a fost deloc de natură a mulțumi întreaga coaliție de guvernământ. Și mai ales gruparea de stânga radicală Podemos.

„Cetățenii țării noastre au dreptul să știe dacă regele emerit este sau nu un fraudator”, a afirmat de la tribuna Parlamentului deputata Ione Belarra din partea Podemos. 

Chestiunea pare însă să fie aruncată în uitare, în stilul spaniol. Pentru că e mai bine așa. Totuși, șeful Guvernului, care depinde de partide precum Podemos, a promis că va prezenta un proiect de lege vizând o interzicere a amnistiilor fiscale.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele